O noua forma a blasfemiei: erezia nevolniciei – de SFANTUL SIMEON NOUL TEOLOG (12 martie)
- Troparul si Viata Sfantului Simeon Noul Teolog – la: Ortodoxie şi Viaţă

Despre blasfemie. Si ca cel ce zice ca nu e cu putinta ca cineva din generatia prezenta sa se faca partas de Duhul Sfant, precum si cel ce defaima lucrarile Duhului si le atribuie potrivnicului, introduc o noua erezie in Biserica lui Dumnezeu.
Blasfemia impotriva Duhului Sfant
Fratilor si parintilor, “orice pacat“, spune cuvantul preasfant al Mantuitorului, “se va ierta oamenilor, dar celui ce va blasfemia impotriva Duhului Sfant nu i se va ierta nici in veacul de acum nici in cel viitor” [Mt 12, 31-32]. Sa cercetam care este blasfemia impotriva Duhului Sfant. Blasfemia impotriva Duhului Sfant e faptul de a atribui lucrarile duhului celui potrivnic, dupa cum spune Marele Vasile. Dar cum face cineva aceasta? Atunci cand vazand cineva la unul din fratii lui fie minunile facute de Duhul Sfant, fie o alta harisma dumnezeiasca – adica strapungere, lacrimi, smerenie, cunostinta dumnezeiasca, cuvant al intelepciunii celei de sus [I Co 12, 8; Iac 3, 15-17], sau alt lucru daruit de Duhul lui Dumnezeu celor ce-L iubesc pe El [Rm 8, 28] – zice ca aceasta este din inselaciunea diavolului. La fel, si cel ce zice ca cei ce sunt manati de Duhul lui Dumnezeu ca niste fii ai lui Dumnezeu [Rm 8, 28], cei ce fac poruncile lui Dumnezeu, Tatal lor, sunt amagiti de demoni, si acesta blasfemiaza impotriva Duhului Sfant Care lucreaza intru ei [cf.2 Co 12, 11; Ef 2, 2] ca odinioara iudeii impotriva Fiului lui Dumnezeu; caci si aceia vedeau demonii alungati de Hristos si blasfemiau impotriva Duhului Lui Celui Sfant zicand fara rusine nerusinatii: “Cu Beelzebub, capetenia demonilor, scoate demonii” [Lc 11, 15]. Dar unii, auzind acestea, nu aud si vazand nu vad [Mt 13, 13], ca unii ce au iesit din ei insisi, departand si respingand de la sufletele lor intreaga Scriptura si izgonind din mintile lor cunostinta ce vine din acestea [Scripturi]; si nu tremura de frica sa spuna ca toate lucrarile Duhului de care da marturie dumnezeiasca Scriptura vin dintr-o betie si o lucrare demonica.
Necucernicia de a tagadui lucrarea harului
Caci, ca niste necredinciosi, care sunt cu totul neinitiati in tainele dumnezeiesti, cand aud despre iluminarea dumnezeiasca, despre luminarea sufletului si a mintii, despre vedere [contemplatie] si nepatimire, despre smerenie si lacrimile varsate prin lucrarea si harul Sfantului Duh, declara cu indrazneala, ca unii ce nu suporta stralucirea covarsitoare si puterea acestor cuvinte, avand ochii inimii mai degraba intunecati decat luminati, ca acestea vin din inselaciunea demonilor; nici osanda lui Dumnezeu, nici vatamarea celor ce-i asculta nu-i fac sa tremure, ci, indraznetii, dau marturie fara rusine ca nimic asemenea nu se mai face acum de catre Dumnezeu in vreunul dintre credinciosi, ceea ce este mai degraba necredinta decat erezie. Caci erezie inseamna a te abate in vreuna din dogmele privitoare la dreapta noastra credinta ce ne stau inainte, dar a zice ca nu mai exista acum oameni care iubesc pe Dumnezeu, ca acestia nu se mai invrednicesc de Duhul Sfant si cei botezati de El nu se fac fii ai lui Dumnezeu si dumnezei in chip constient, prin experienta si vedere, rastoarna intreaga Iconomie a Dumnezeului si Marturisitorului nostru Iisus Hristos si tagaduiesc in chip vadit innoirea [chipului lui Dumnezeu din om] stricat si dat mortii, si rechemarea lui la nestricaciune si nemurire.
Cum sa ne mantuim daca am pacatuit dupa Botez
Caci asa cum cel ce n-a fost botezat prin apa si prin Duh [In 1, 33; 3, 5] nu poate sa se mantuiasca, tot asa nici cel ce a pacatuit dupa Botez, daca nu va fi botezat si nu se va naste din nou de sus, precum a zis Domnul, intarind aceasta, catre Nicodim: “De nu se va naste cineva de sus, nu va intra in Imparatia Cerurilor“ [In 3, 3-5], si inca si catre apostoli: “Ioan a botezat cu apa, voi insa vei fi botezati cu Duh Sfant” [FA 1, 5; 11, 16]. Deci cel ce nu cunoaste cu ce Botez a fos botezat ca prunc si nu stie ca a fost botezat, ci a primit acest lucru numai prin credinta, stergandu-l apoi cu zeci de mii de pacate si tagaduieste cel de-al doilea [Botez] – adica pe cel dat de sus din iubirea-de-oameni a lui Dumnezeu prin Duhul celor ce-l cauta prin pocainta – cum va putea dobandi altfel mantuirea?
Cainta, calea Duhului Sfant
Pentru aceasta deci dau marturie si spun si nu incetez spunand: cati ati intinat Botezul cel dintai prin calcarea poruncilor lui Dumnezeu, imitati pocainta lui David si a celorlalti sfinti, si dovediti cu toata osardia pocainta vrednica prin tot felul de lucruri si cuvinte, ca sa atrageti asupra voastra harul Preasfantului Duh. Caci acest Duh, pogorand peste voi, vi se face scaldatoare luminoasa si, primindu-va la sanul Lui, va va face in chip negrait intru Sine Insusi pe toti din stricaciosi nestricaciosi, din muritori nemuritori, nascandu-va din nou, in loc de fii ai oamenilor, ca fii ai lui Dumnezeu si dumnezei prin infiere [thesei] si prin har – in caz ca vreti si voi sa va aratati rude si impreuna- mostenitori ai sfintilor si sa intrati impreuna cu ei in Imparatia Cerurilor – , asa cum am cunoscut pe sfantul parintele nostru [Simeon] Studitul ca a ajuns in generatia noastra, si nu numai el, ci si altii dintre ucenicii lui care s-au invrednicit, prin cererile si rugaciunile lui, cu negraita iubire de oameni a lui Dumnezeu Cel preabun, de un astfel de bine, precum spuneam. Spun insa aceasta nu laudandu-ma cu puterea celora, ci multumind bunatatii lui Dumnezeu si vestind-o voua tuturor, ca si voi sa va grabiti sa va invredniciti de un astfel de bine. Caci acesta este semnul distinctiv al iubirii dupa Dumnezeu: ca cineva sa nu-si procure posesiunea binelui numai penru sine insusi, ci sa faca cunoscuta bogatia lui si fratilor lui apropiati si sa-i indemne sa-l caute, sa-l gaseasca si sa se imbogateasca cu el.
Intotdeauna ne putem apropia de Dumnezeu
Pentru aceasta deci, precum vedeti, strig catre voi, repetand glasurile prorocesti: “Apropiati-va de El si va veti lumina si fetele”, constiintele “voastre nu se vor rusina” [Ps 33,6]. Caci, ce? Oare nu predandu-va cu totul pe voi insiva trandaviei, nepasarii, poftelor si placerilor trupului, spuneti ca va este cu neputinta sa va curatiti si sa va apropiati prin pocainta de Dumnezeu; si nu numai aceasta, ci ca nu este cu putinta nici sa primiti harul Duhului Lui, sa fiti renascuti si infiati prin El si sa va asemanati Lui? Nu este cu neputinta aceasta, nu este! Era cu neputinta inainte de venirea Lui; dar de cand Stapanul si Dumnezeul a toate a binevoit a Se face om si S-a asemanat intru toate noua, afara de pacat [Evr 4,15], ni le-a facut cu putinta si usoare, dandu-ne putere de a ne face copii ai lui Dumnezeu [In 1, 12] si impreuna-mostenitori ai Lui [Rm 8, 17]; Caruia se cuvine toata slava, cinstea si inchinaciunea in veci. Amin”.
(in: Sf. Simeon Noul Teolog, Cateheze. Scrieri II, Editura Deisis, Sibiu)
Legaturi:
- Pogorarea IN NOI a Sfantului Duh – conditia mantuirii
- Sf. Simeon Noul Teolog despre pocainta ca drum de la moarte la Inviere
- Botezul Domnului si innoirea vietii noastre prin Botezul pocaintei
- INTRE DUMNEZEU SI PARINTII DUPA TRUP
- Sfantul Simeon Noul Teolog – scrierile incluse in Filocalia romaneasca
***
Doamne ajuta frattilor. A mai trecut aproape o saptamana de scoala, si multumita Domnului am reusit sa ii mai suport pe elevii. Ei elevii sunt niste copiii frumosi, inteligenti, si desteptii, insa sufera de o boala: matrixul modern, indobitocirea omului de diavol, prin cei care nu vor sa asuda de Hristos datorita patimiilor s-au a falsiilor ortodoxi care cu obiceiurile lor stricte, dar mai ales cu ”iubirea”posedanta, de falsitatea vietii lor, de fatarnicia vietii lor ii fac pe copil sa fuga de Biserica, de Hristos.
Dar ce tu esti altfel? mi-ar putea spune, intreba cineva. Fratiilor eu sunt mai de plans ca ei pentru ca sunt las, Domnul ma ajuta sa vad cat pot eu ticolosul, cat ma lasa lenea mea, iar eu n-o descopar cum trebuie, intunecimea mea nu lasa acest lucru, dar Dumnezeu e bun si ma ajuta sa mai am timp sa ma caiesc. Dar cat?
M- a intrebat un elev care imi spumne ca nu accepta ideea de Dumnezeu: Dumnezeu in atotputernicia Lui poate sa faca un lucru pe care sa nu-l ridice?
Ce s-ai raspund?
Astfel fratiilor lupta este inainte, avem de ales : Ori pe Cruce si cu mila Sa El ne ajuta s-au ne credem destepti si apelam la mijloacele raului-sa ne fereasca Dumnezeu de ele. IUBITII SI IERTATI!!!
Poate ca inteleg din experienta personala cateva din problemele de
constiinta crestina pe care le ridicati. Parca am citit undeva ca
trebuie sa avem rabdare si cu noi insine, daca Dumnezeu inca are
rabdare cu noi asa cum suntem si, daca nici chiar noua nu ne mai place
situatia (ce sa mai zicem de Domnul?), atunci sa facem ceva…
Acum, in legatura cu elevul acela si intrebarea lui, ma gandesc ca el
intreaba de fapt (mai precis) daca Dumnezeu “poate face un lucru pe
care sa nu poata sa-l ridice”, multumit in sinea lui de faptul ca
orice alegere dintre “da” sau “nu” implica neputinta lui Dumnezeu
(daca “da”, atunci e neputincios pentru ca nu-l poate ridica, daca
“nu”, atunci e neputincios pentru ca nu poate face un astfel de
lucru).
Ce sa-i spun elevului, nu stiu, dar zic si eu totusi cate ceva. Mai
intai, daca el nu vrea sa creada, face aceasta pentru ca Dumnezeu i-a
dat darul libertatii, de a crede sau a nu crede, dupa cum i se pare
lui. La fel, tot de la Dumnezeu are si darul inteligentei omenesti, si
multe alte daruri pe care nu le discutam. Problema cu darurile insa, e
ca trebuie folosite firesc pentru a fi de vreun folos, altfel le putem
irosi foarte usor si apoi sa nu mai primim ceva asemenea in schimb.
Interesant este ca si ratiunea cere sa fie folosita tot firesc, altfel
o irosim degeaba. Ati putea sa-i cereti elevului sa raspunda mai
intai, cu “da” sau “nu”, la niste intrebari logice care nu-L implica
pe Dumnezeu, de pilda, daca afirmatia “Aceasta afirmatie este falsa!”
este adevarata sau nu. Sau, intrebati-l daca poate face un catalog al
tuturor cataloagelor care nu se contin/mentioneaza pe ele insele (daca
zice ca da, intrebati-l daca insusi acel catalog pe care l-a
‘construit’ e mentionat sau nu in el insusi). Exista si alte exemple
care arata ca ratiunea nu e un dar pe care-l poti folosi in orice
fel. Oameni de stiinta celebri si mari matematicieni au descoperit
asta, si ne-au spus si noua lucrul asta. Nu orice intrebare care poate
fi pusa corect din punct de vedere gramatical, si care pare plina de
sens, are in mod necesar si un sens, si poate nici nu e firesc a se
incerca sa i se raspunda cu “da” sau “nu”. Oameni foarte inteligenti,
dintre care unii nici ei nu erau crestini, au descoperit asadar ca
sunt intrebari care suna logic, dar la care nu e firesc sa incerci sa
dai un raspuns logic.
Revenind la atotputernicia Domnului, care in nici un caz nu e un
simplu termen cu care sa se joace intelectual oamenii facand
constructii logice contradictorii, cred ca ea se refera, in mod
firesc, la tot ce e firesc si bun. Dumnezeu e atotputernic in sensul
ca poate face orice lucru firesc si bun spre binele fapturilor/lumii
create. Daca nu specificam asa, mai precis, cred ca gasim multe
lucruri pe care Dumnezeu nu le poate face. Citim, de exemplu, in Noul
Testament, la Timotei II, “Daca nu-I suntem credinciosi, El ramane
credincios, caci nu poate sa Se tagaduiasca pe Sine insusi”. Alt
exemplu, cu marturie din Sf. Maxim Marturisitorul, Dumnezeu, fiind
iubire, nu se poate comporta impotriva firii Lui, nu poate ura pe
nimeni (spune Sf. Maxim despre pozitia Mantuitorului cu privire la
farisei: “caci cum putea sa-i urasca fiind din fire bun?”).
Acum, revenind la intrebarea primara, mi-e greu sa-mi imaginez un
lucru material pe care Dumnezeu Atottiitorul, care tine tot universul
in mana Sa, sa nu-l poata ridica. Dar, inainte de a da un raspuns la
nivelul asta, observ mai intai ca intrebarea nu e fireasca, nici nu
aduce vreo informatie utila in vreun fel nimanui, asa ca o iau ca pe o
scuza smechereasca de lua o atitudine fireasca fata de Dumnezeu, si nu
vad de ce as raspunde in vreun fel, problema de fapt nepunandu-se in
acesti termeni (problema atotputerniciei lui Dumnezeu). Hristos a fost
intrebat daca sa dea sau nu dajdie cezarului, o situatie de neiesit in
viziunea fariseica (nicidecum prin “da” sau “nu”). El insa,
cunoscandu-le gandul, le-a arata frumos ca termenii in care se pune
problema sunt altii, apoi, cum intrebarea avea si un rost firesc, le-a
spus ca raspunsul e “da”, dar la intrebarea pusa corect, dintr-un
punct de vedere firesc.
Cum exemple de folosire nefireasca a darurilor dumnezeiesti gasim cu
duiumul de-a lungul veacurilor (incepand cu Lucifer, care n-a putut
sedea de voia lui in ceea ce e firesc), nu mai zic decat Domnul sa ne
ajute, si pe noi si pe elevul cu pricina!
Sursa originala pentru cine vrea sa gaseasca sensul vietii este una singura: HRISTOS din Crestinismul Ortodox necorupt, ne-eretic. Aici vocea lui Dumnezeu este autentica, nu este falsificata. Nu sunt de la Dumnezeu inflexiunile de voce de sirena care protesteaza la rationalsmul si erezile papistasilor, dar apare cu o formura telurica a unei mantuiri prin binecuvanturi pamantesti, judecarea aproapelui in conditiile desfiintarii spovedaniei, umanizarea Bisericii prin desfiintarea preotiei si democratizarea puterii desacralizate a Bisericii (predicatori ot fi femei, homosexuali, etc) si sanctificarea pacatului (nunti intre homosexuali, etc)este ; ori dupa caz de “umanism rationalst” cu accente de Inchizitie sub semnul infailibilitatii care dupa secole isi cere scuze pentru greseli comise tot sub semnul infailibilitatii. (zbai zda wei, cind fu infailibila treaba atunci la vanatoarea de vrajitoare, sau acum, la scuzele postume, iar daca principiul infailibilitatii insusi nu este mutat de pe soclu, de unde stim ca nu e failibila treaba chiar acum????…stim, e fake, pute, nu mere, se poticneste, se loveste cu stangu-n dreptul pina cade in nas !…e praf in ochi, lupul nu se face mielusel printr-o mutatie de parapsihologie genetica.) Crestinii protestanti si catolici au fost indusi in eroare foarte grav, la fel cum au fost si sunt indusi in eroare si crestinii ortodocsi, care sunt rupti de Biserica Crestin-Ortodoxa prin erezia ecumenismului, mai nou. Deci ma intreb in ce masura poti sa crezi ca esti crestin si de fapt sa te inchini proprilu idol, sau unei idei de crestinism comod, umanist, teluric, fara posibilitati maintuitoare. Ecumenismul este transpunerea in religie a acelasi principiu al unificarii care in lume se incheaga sub forma globalizarii, si este impotriva sufletului omului, si a lui Dumnezeu, asa cum globalizarea este impotriva natiunilor si viseaza la un lider unic care sa rezolve problemele umanitatii, care nu este altul decit puiul de tarfa, antihristul. Crestinismul nu se amesteca cu duhul lumesc, never, ever, ori aceste 2 formule ale ecumenismului si globalizarii sunt 2 maini indreptate spre acelasi idol.
O spun sfintii Ortodoxiei, nu o spun eu ca amator. DUMNEZEU NU PROMITE O LUME PAMANTEASCA MAI BUNA, SUB DUPLICITATEA LEGIFERARII PACATULUI (CUM SE FACE IN DEMONCRATII) SAU A CENZURARII CHIAR A LIBERTATII DE A PACATUI (CUM A FACUT COMUNISMUL INCHIZITORIAL), PENTRU CA LEGIGITIMTATEA ORANDUIRII ARMONIOASE A ACESTEI LUMI NU MAI STA DEMULT (AS ZICE CAM DE LA REVOLUTIA FRANCEZA INCOACE) IN PUTERILE CARE O CONDUC, CARE SE CAM IMPUSCA SINGURE IN PICIOR SI MERG DIN GRESEALA IN GRESEALA SI MAI MARE PINA LA VICTORIA FINALA. Dumnezeu nici nu coboara in istorie, incognito, sub masca marelui arhitect al universului, promitand inregimentarea tuturor oamenilor intr-o “religie” unica si un stat unic, care tinde sa se inchine la un conducator unic, in pofida, sau mai bine zis cu calcarea in picioare a diversitatii pe care tot el a pus-o intre oameni. Babilonul si babelul au fost distrusi de Dumnezeu, deci nu cred nici un moment ca s-ar razgandi acum. Dumnezeu Este, iar cine traieste cu edevarat in relatie cu Hristos,traieste in aceasta dimensiune. Nu are nevoie sa faca o lume mai buna, lumea deja este buna, asa cum a creat-o Dumnezeu, nu are nevoie sa puna sarcini altuia pe care el insusi nule poate duce, el stie ca cel mai mare este cel mai mic, nu raspunde la bine cu rau, pentru ca stie ca asta este de la Tatal minciunii si incepatorul tuturor rautatilor, nu critica pe altii din imaginatie, si proiectiile mintii, nu ascunde Adevarul sub pretextul fatarnic al non-judecatii,si coabitarii puturoase cu minciuna si compromisul. Nu accepta masuri strambe. Ii sunt straine.
Acum insa se vede mai bine ca oricind in istorie ca Imparatia Lui Hristos nu este din aceasta lume si ca armonia acestei lumi este in inima fiecaruia, cit asculta de Dumnezeu care il trimite invariabil spre Hristos pe cel care Il iubeste pe El, si nu in proiecte sociale si religios-politice megalitice…
Cazut si infrant ESTE tatal minciunii si ingeriilui, acesta este timpul istoric sub care traieste un crestin autentic in aceatsa lume cu susul in jos. Marxistii si falsii democrati traiesc sub egida “make a better world”…principiu revolutionar modern care a confirmat pe termen lung ca dusmanul binelui este mai binele. Crestinul nu asteapta un mileniu nou, inselator in care Hristos guverneaza cu sfintii lui pe Pamant. Mileniul acesta este chiar acum, pentru cei care sunt cu adevarat crestini, si nu-L dau pe Hristos pentru o iluzie de reinnoire istorica a lumii. Nu exista nici o schimbare magica si fara Judecata Lui Hristos care va fi la a 2-a venire cind nu mai vine umil, ci vine pe norii cerului, ca fulgerul sa judece lumea. Acestia care cred in reinnoiri spirituale in masa, programatic si se numesc pe ei crestini, vand o “doctrina” spirituala falsa, traiesc sub semnul vanzatorului Iuda. Iuda a fost primul mare revolutionar ratat, el a vrut ca Hristos sa-SI foloseasca puterea pentru a surpa puterea imperiului roman si a elibera Israelul de o putere terestra. Nu a inteles menirea lui Hristos pe Pamant, si cind a vazut ca este deziluzionat in himerele lui L-a tradat pe un pumn de arginti.
Maicuta Lui Dumnezeu i-a zdrobit capul uratului ucigas de oameni. Hristos l-a decapitat de tot, i-a luat si cheile mortii. Puterea de amagire si ucidere pe care o mai are este foarte mare, proportionala cu lepadarea oamenilor de Adevar, si ii este data de Dumnezeu, ca o ultima zvacnire din coada a sarpelui de demult, in acest mileniu (nu inseamna literal o mie de ani), inainte de revenirea lui Hristos pentru Judecata de Apoi. Mai departe scrie in carte, dar cei mai multi masluiesc si interpreteaza dupa mintea lor ce scrie in Biblie. Puterea uratului este pentru cei care nu au vrut sa creada Cuvantul lui Hristos; pentru cei vor samearga dupa un decapitat, care promite o lume mai buna dar sfideaza legile lui Dumnezeu si aduce moartea, care are numai puterea de a ucide trupul si sufletul pentru aceia care aleg sa se impartaseasca din aceasta putere. Unde nu este cap vai de picioare. De ce sa fii sclavul inhamat la un sicriu si sa plimbi mortul (intruchiparea hidoasa/inselator luminoasa a mortii celei de-a doua) prin istorie?
Drum drept si lumina!!!!
Exista o deteriorare progresiva a respectului pentru om, pentru integritatea lui ca persoana, pentru demnitatea lui, invaluita in demagogia promisunii de reinnoire spirituala. E ca si cum o fiara turbata este asteptata sa se dezlantuie aducind “mantuirea” si “infratirea” cu bastonul printre ranjete, suldame si blasfemii. Horcaiturile ei muribunde se aud, dar multi oameni se imbata cu iluzia ca …da…intai trebuie sa fie mai rau ca sa ajunga sa fie mai bine. Acesta este cintecului de sirena al unei lumi care merge dupa decapitat , un fel de cintec de leagan pentru aceia care, imbatati de promisiunile zornaitoare ale profetilor mincinosi ai acestei lumi, inalta minciuna dictaturii tolerante a pacatul la rang de lege, SI APOI SE DUC S-O PREDICE SI ALTORA, CU IATAGANUL, NEGOCIEREA PERVERSA, MINCIUNA-FURTISAG, PROMISIUNEA GOALA, REVOLUTIA, RAZBOIUL SI TOT ARSENALUL LUMII NOASTRE dezrobite de “vechile paradigme”. Acestia asteapta (unii chiar fara sa stie,fara sa-si puna problema) dezrobirea de la un pui de CURVA —–“IN PINTECELE CAREIA SE VOR ADUNA TOATE PACATELE LUMII”. Pacatul ridicat la rang de idol este cauza dezastrului omenirii, si nu …sa zicem incalzirea globala, sau alte elucubratii megalitice de genul asta . NOII PROLETARI, INTERNATIONALISTII INROBITII, DE LANTURILE GRELE CU ZORNAIT DE FRATERNIZAR GOGORITICO-MANTUITOARE GLOBALE SI EVOLUTIVE IL ASTEAPTA PE ACEST LEPADAT, PUI DE LELE SPURCATA SA-I MANTUIASCA.
Draga globalistule din lumea intreaga wake up.Trage o dusca din lumea reala (fara cosmetizari si pudrari de cocota) si trezeste-te din naluciri, sau mai bine zis nu impinge carele acestei lumi si mai rapid spre un scop pe care de fapt, in turmentarea ta nu il sti, sau asupra caruia ai doar o intelegere falsa cu care ii amagesti si minti si pe altii.