SMERENIA SFANTULUI IOAN BOTEZATORUL. “Acela trebuie sa creasca, iar eu sa ma micsorez”. Cine mai refuza astazi ISPITA COMPETITIEI pentru marire?
Nu va ingrijiti de marirea voastra
Acela trebuie sa creasca, iar eu sa ma micsorez (Ioan 3,30)
Una dintre cele mai grele incercari la care poate fi supusa persoana umana este sa-si recunoasca micimea, atunci cand se afla in fata unei persoane cu viata morala inalta. Iti trebuie o mare doza de smerenie ca sa accepti, de pilda, sa te retragi din fata unui luminator care urca la zenit, sa te impaci cu gandul ca tot ce a fost in trecut se va schimba sub actiunea unor noi forte.
Puterea in plina crestere a Mantuitorului nu a trezit in sufletul lui Ioan Botezatorul nicio urma de invidie sau de amaraciune. Era un om cu o natura puternica, putea sa “intre in competitie” cu Hristos, sa atraga de partea sa multimile usor de convins si sa apara ca intemeietor al unei noi invataturi, ca “sef” al unei noi “scoli”. Dar o asemenea intentie era departe de Ioan Botezatorul. Cautand sa atraga atentia de la persoana sa, va arata cu evlavie spre Hristos, “Mielul lui Dumnezeu Cel ce ridica pacatul lumii“. Considerandu-se doar un prevestitor al Mantuitorului, s-a multumit doar sa-I proclame aparitia, ascunzandu-se apoi din calea Sa, asemenea luceafarului care dispare la aparitia soarelui. A inteles indata maretia venirii Mantuitorului si, in acea clipa, tot ce tinea de propria sa persoana a disparut. Asemenea unui cedru magnific, rapus de trasnet, a cazut la picioarele lui Hristos, zicand: “Acela trebuie sa creasca, iar eu sa ma micsorez”.
Sa invatam de la Inaintemergatorul deplina smerenie, pentru ca in orice pozitie publica ne-am afla, sa putem ajunge a ne uita pe sine si a fi gata sa cedam locul altuia. Sa avem in vedere in primul rand scopul pe care suntem chemati sa-l slujim, catre care tindem, sa nu ne impedicam de amanunte, care, de cele mai multe ori se transforma in mari piedici.
Ce bine ar fi si ce mare folos ar rezulta pentru munca obsteasca daca in aceasta chestiune n-ar interveni calcule personale, porniri meschine, din pricina carora poate fi ratata adesea o cauza importanta!
Sa urmam exemplul Inaintemergatorului, sa fim mereu gata sa trecem in umbra, sa ne bucuram de succesul altuia, sa nu ne stea gandul la propria noastra marire. Sa nu ne lasam sa ne patrunda in inima duhul cel rau al zavistiei, sa ne rugam Domnului sa trimita asupra noastra darul renuntarii de sine si al uitarii de sine. Sa ne aducem mereu aminte ca preocuparea de capetenie a lui Ioan era sa arate catre Hristos, iar cea mai de seama marturie pe care a facut-o despre El a fost: “Iata Mielul lui Dumnezeu, Cel Ce ridica pacatul lumii“ (Ioan 1, 29).
El arata catre Hristos, ii trimite pe oameni la Hristos, se bucura pentru Hristos, vestind solemn: “Tatal Il iubeste pe Fiul si pe toate acestea le-a dat in mana Lui” (Ioan 3, 35). Fie ca si inima noastra sa marturiseasca aceasta! Sa-L preaslavim pe Hristos cu buzele noastre si cu viata noastra, pentru ca “sa fie El Cel dintai intru toate” (Coloseni 1, 18), si pentru ca noi sa ne micsoram, iar El sa creasca.
(din:“Fiecare zi, un dar al lui Dumnezeu – 366 Cuvinte de folos pentru toate zilele anului“, Editura Sophia, 2008)
Pentru acest praznic, va mai recomandam:
- NASTEREA SFANTULUI IOAN BOTEZATORUL, prietenul smerit al Mirelui-Hristos si trezitorul constiintelor noastre (extrase din: Sf. Nicolae Velimirovici, Arhimandritul Sofronie, Parintele Rafail Noica, Parintele Nicolae Steinhardt, Parintele Ioan Buliga)
- NASTEREA SFANTULUI IOAN BOTEZATORUL: Cati dintre noi am cauta si am urma astazi un astfel de calauzitor, care nu face minuni?
- NASTEREA SFANTULUI IOAN BOTEZATORUL. “Dumnezeiesc inaintemergator si prieten de aproape al lui Hristos”. CHEMAREA SI DARUL LUI DUMNEZEU
- Predici si cateheze audio la NASTEREA SFANTULUI IOAN BOTEZATORUL
Legaturi:
- EVANGHELIA PARASITA: “Nu stiti ce cereti… INTRE VOI NU TREBUIE SA FIE ASA”. Despre intaietate, ierarhii, competitie, interese vs. slujirea smerita si supusa
- CELE NEBAGATE IN SEAMA ALE LUMII
- “In zilele cele mai de pe urma adevaratii slujitori ai lui Hristos se vor ascunde de oameni”
- “In aceasta lume in care diavolul isi striga isteric chemarile…” DESPRE DISCRETIA SFINTENIEI SI TAINA VIE A SALASLUIRII DUHULUI SFANT
- Parintele Sofronie despre PATIMA STAPANIRII SI A INJOSIRII CELORLATI
- Predica PS Sebastian despre REFUZUL DE A TE BUCURA DE BINELE APROAPELUI: “Intalnim si astazi astfel de oameni, care cauta sa intunece cu RAUTATEA si INVIDIA lor frumosul si binele, chiar si atunci cand acestea sunt evidente”
Este firesc ca tu sa SCAZI pe masura ce CRESTI (in varsta), pentru a lasa locul altora care, ca si tine – sunt tineri si trebuie/le-a venit vremea sa-nfloreasca;
-iar asta – SI d.p.d.v. fizic (mai mult ce tine de estetic) SI duhovnicesc: nimic mai NORMAL – dupa mine…fiindca, ca aspect numai ai fragezimea, frumusetea, zveltetea tineretii si trebuie sa adopti o tinuta asezata, decenta iar , daca viata (experienta de viata), legatura cu Biserica nu te-a acrit sufleteste…poti arata un chip placut (la vedere) si un om la care apelezi cand ai nevoie de un sfat, sau de petrecere a timpului…
Exista CEVA din interior care-ti spune (in timp/din timp) sa te opresti de la anumite lucruri; insasi slabirea puterilor trupesti, chiar daca cele sufletesti sunt VOINICE inca (si-atunci, cu atat mai BINE)te aseaza/(re)aseaza/cuminteste din anumite puncte de vedere, iar prin trecerea/suportarea anilor – ti se poate adauga intelepciune si o oarecare DETASARE de lume, de tot si de toate…mintea, inima, rezonand mai degraba la acorduri venite de ”dincolo”, la care ajungi sa te gandesti din ce in ce mai des si pe care incepi sa le doresti….
Ce adevarat si frumos spune Ioan Botezatorul !
Doamne ajuta-ne ca suntem neputinciosi !
Va sunt recunoscator pentru toate materialele voastre !
Mare este Sfantul Ioan Botezatorul in sfintenie, dar mic pe langa Iisus Hristos pe care L-a botezat cu apa in apa Iordanului.A trait ca pustnic si s-a hranit cu lacuste, a platit cu viata pentru curajul de a striga impotriva nedreptatilor lumii in care traia.