DIN SCRISORILE PARINTELUI IOAN KRESTIANKIN – “Povatuiri pe drumul crucii” vietii in lume, in familie: “Fara Dumnezeu nu este si nu poate fi pace in inima”
Prezentarea cărții
O voce limpede asemenea Ortodoxiei.
O gândire în care dreptatea lui Dumnezeu îşi află sălaş.
O povăţuire chibzuită, călăuzită de darul dreptei socotințe.
O chemare iubitoare și în același timp fermă de a ne alege calea și de a împlini până la sfârșit făgăduințele făcute la Botez.
În corespondența sa, Părintele Ioan îndeamnă mereu la cercetarea propriei vieţi, la conștientizarea propriilor păcate, la spovedania sinceră, la împărtăşirea cu Hristos, la purtarea stăruitoare a propriei cruci. Doar acestea ne pot arăta calea spre Împărăția lui Dumnezeu.
Pe parcursul acestor scrisori, e imposibil să nu întâlnim situații în care să ne regăsim pe noi înșine. La o altă lectură a lor, ni se descoperă noi adâncimi de folos. Sfaturile Părintelui Ioan au o profunzime duhovnicească ce a zidit nenumărați fii în Hristos și continuă să își câștige cu ușurință un loc în inimile căutătorilor de Dumnezeu din lumea întreagă.
RUGACIUNEA
Dragul meu in Domnul parinte S.,
Va voi indeplini cererea si ma voi ruga pentru dumneata si pentru sora dumitale. Trebuie sa inmultiti rugaciunea pentru sora dumneavoastra si pentru fiicele ei, dar numai la aceasta sa se reduca ajutorul dumneavoastra pentru ea. Deocamdata, rugaciunea este lucrul cel mai eficient si care ii este de neaparata trebuinta. Caci pana cand nu-i va veni mintea la cap, tot adevarul i se va scurge printre degete.
Dumnezeu sa va intelepteasca!
***
Draga mea in Domnul O.,
Toate greutatile si bolile vin asupra noastra pentru ca nu vrem sa-L primim pe Dumnezeu si tot staruim intr-ale noastre. Iar Dumnezeu ne iubeste mai mult decat ne iubim noi insine, pentru ca noi nu intelegem nimic din cele duhovnicesti si purtam grrja numai de trup. Iar trupul sufera si boleste pentru ca sufletul este plin de lepra.
V-am trimis rugaciunile, din care veti invata cum si ce trebuie sa cereti de la Dumnezeu. Daca veti citi aceste rugaciuni cu luare-aminte, pacea va va cobori in suflet si, odata cu ea, va veni usurarea intru toate. Nu va uit si ma rog pentru voi. Sa va dea Dumnezeu rabdare si deplina incredintare in Dumnezeu. In aceasta este mantuirea noastra.
***
Dragul meu in Domnul V,
Dumnezeu nu predestineaza pe nimeni, ci omul este neaparat impreuna-creator cu Domnul al vietii sale. Domnul, cunoscand viata noastra, stie daca ne este de folos prelungirea ei, daca ne petrecem viata savarsind binele, daca mai avem nadejde de pocainta. In viata nimic nu este intamplator. Starea sufletului nostru influenteaza durata vietii noastre pamantesti.
Rugaciunea lui Iisus trebuie facuta sub indrumare. Iar dumneavoastra, inca neincepand-o, stati in pragul inselarii. Rugaciunea mintii si a inimii este darul lui Dumnezeu. Insa nu o primesc decat cei care se ostenesc cu ravna si sarguinta sa rosteasca aceasta rugaciune cu gura – aceasta este prima treapta. Rugaciunea mintii si a inimii este darul monahilor care s-au retras din lume, ceea ce dupa scrisori nu se poate banui in cazul dumitale. Trebuie sa cereti de la Dumnezeu o tovarasa de viata si sa cautati printre domnisoarele pe care vi le trimite Domnul in cale.
Noi suntem impreuna-creatori cu Dumnezeu si, fara participarea si alegerea noastra, nu se poate nici sa plecam la manastire, nici sa ne casatorim. Si iarasi va zic: nu exista soarta, asupra noastra nu exista nici o predestinare.
Rugati-va pentru gasirea unui duhovnic; si pentru ca deocamdata nu il aveti, cereti sfaturi Ierarhului Teofan Zavoratul, citind cartile lui. El nu va da gres. Toate trebuie facute cu dreapta socoteala.
Domnul sa va intelepteasca!
***
Dragul meu in Domnul B.,
Multumiti Domnului pentru mila Lui si nu o refuzati din mandrie.
Nu va apucati sa-i invatati pe altii, caci aceasta este uneltirea vrajmasului, care v-a tinut sub tutela pana de curand si v-a impins acum dintr-o ratacire intr-alta. Acum el a inventat pentru dumneavoastra alta momeala, ca sa va abata de la calea mantuirii. Amintiti-va din ce bezna v-a chemat Domnul si tineti minte ca mintea dumneavoastra nu a putut sa faca altceva decat sa va duca pe caile pierzarii. Domnul nu v-a insarcinat sa-i mantuiti pe altii, caci ii mantuieste El Insusi pe caile stiute numai de El. Iar dumneavoastra urmati-va calea purtand cu rabdare epitimia bolilor si multumind pentru ea lui Dumnezeu.
Rugati-va mai des cu rugaciuni scurte: „Doamne, binecuvanteaza!”, „Doamne, ajuta!”, invatandu-va sa le faceti pe toate in viata cu binecuvantarea si ajutorul lui Dumnezeu. Ba sa primiti in inima si aceasta rugaciune: „Doamne! Tu toate le stii. Fa cu mine precum voiesti. Amin.”
Binecuvantarea lui Dumnezeu sa fie asupra dumneavoastra! Urarea mea este sa va tineti tare de nepretuitul margaritar al credintei pe care vi l-a daruit Dumnezeu.
***
EPITIMIA
Dragul meu in Domnul V,
Ar trebui sa-I fiti recunoscator lui Dumnezeu si pentru faptul ca sunteti gata si doriti sa indepliniti canonul, sa va manifestati multumirea si intelegerea duhovniceasca in legatura cu tot ceea ce se petrece cu dumneavoastra. Epitimia dumneavoastra nu este de la oameni, ci de la Domnul Insusi. Si aveti pentru ce sa o duceti, deoarece dumneavoastra v-ati luptat impotriva lui Hristos si a Sfintei Sale Biserici. Insa El chiar pe acest ostean prapadit il strange la pieptul Sau si-l calauzeste prin viata, astfel incat sa cunoasca iubirea Lui cea vie si sa-I poata raspunde la randul sau din nou cu inima vie.
Nu judecati pe nimeni; unde este judecata, acolo nu este iubire. Domnul din iubire a venit sa ne mantuiasca. El va judeca la a Doua infricosatoare si slavita Venire a Sa, si atunci judecata va fi fara mila pentru cei ce n-au avut mila. Si cat de mila Ii e de toti, caci toti suntem raniti, mutilati! Domnul nu pierde nadejdea: chiar si pe cel mai rau este gata sa-l sarute si il saruta. Dar cui i s-a dat mult, aceluia mult i se va si cere. Cele mai infricosatoare si aducatoare de moarte pacate sunt osandirea si smintirea cuiva, iar noi suntem incurcati in ele din plin. Iata de unde isi trage obarsia epitimia dumneavoastra.
Multumiti lui Dumnezeu. Ne vom ruga neaparat pentru dumneavoastra. Nu cautati indreptatire pentru comportamentul dumneavoastra, caci aceasta izvoraste din mandrie, ci ascultati de glasul sotiei, caci prin ea Domnul va trimite ajutor.
Pentru a invinui pe cineva trebuie sa stii cum sa o faci. Trebuie spus in asa fel, incat omul sa poata auzi si sa se caiasca. Drept sa va spun, de la inaltimea nedreptatilor noastre putem vorbi numai despre pacatele proprii, iar despre cele ale altora trebuie sa tacem si sa varsam lacrimi, incredintand totul lui Dumnezeu. Iar dumneata, dragul meu V., stii din propria experienta cat este de greu sa invingi o singura patima, chiar intelegand si constientizand prezenta ei in tine. Pacatul unor pastori de astazi nu reprezinta pacatul Bisericii, ci pacatul neputintei lor impotriva Bisericii. Iar noi toti reiese ca stam pe aceeasi banca a acuzatilor, si doar capetele de acuzare se vor imparti dupa articole diferite.
Domnul v-a adus in pragul vietii duhovnicesti, incepeti fara sfiala sa purtati greutatea acestei lucrari cu adevarat mantuitoare. Iar a vorbi frumos [altora despre credinta; a-i invata, n.n.] se cuvine doar atunci cand cuvantul se intareste cu adevarul vietii, nu a celor din jur, ci cea proprie.
***
DRAGOSTEA
Draga mea N.,
Insasi viata te invata cum sa traiesti. Si cea mai importanta stiinta pentru om este sa invete sa traiasca in pace si in dragoste cu toti.
Fata de noi suntem nevoiti sa ne purtam adesea cu ingaduinta, deoarece neputintele noastre se arata a fi mai puternice decat noi. De la cei apropiati ai tai nu cere mult. Fara Dumnezeu nu este si nu poate fi pace in inima si de aceea nu aveti cum sa o cautati in familia dumneavoastra. Dumneata si bunica trebuie sa fiti ca niste luminite in familie, pentru ca ati facut cat de cat cunostinta cu Legea lui Dumnezeu. Cu ea calauziti-va si luminati-va calea vietii.
***
Draga mea N.,
Asa si trebuie sa fie, potrivit Scripturii. In familie doi sunt impotriva a trei si trei impotriva a doi. Si trebuie trecut prin toate acestea, judecand in lumina credintei tot ce se intampla. In Noul Testament se spune ca cei credinciosi nu trebuie sa se implice in dispute, deoarece se naste ceea ce simti tu acum, indoiala in credinta si in tine. Daca viziunea ta despre lume s-a impletit cu credinta, trebuie sa o arati prin insasi viata ta. Traieste crestineste, avand simtirea dupa Dumnezeu, poarta-te ca o fiica iubitoare si cu timpul vei cuceri fara certuri inimile celor apropiati pentru Dumnezeu. Deocamdata transpune in viata o singura porunca: ce tie nu-ti place, altuia nu-i face si iubeste pe aproapele tau ca pe tine insuti. Osteneste-te in felul acesta.
Acum pentru multi are importanta exteriorul, iar duhul crestinesc lipseste cu desavarsire. Iata de ce au loc atat de multe nenorociri si noi ne facem vinovati fata de Dumnezeu, caci din pricina vietuirii noastre este defaimat numele lui Dumnezeu. Tu trebuie sa mergi la biserica, sa citesti in fiecare zi din Sfanta Evanghelie si sa tii posturile dupa putinta. Insa toate acestea nu trebuie facute ca un scop in sine, ci ca o confirmare a vietii tale de crestin. Esentialul este iubirea de Dumnezeu. Domnul sa te intelepteasca!
***
Domnisoara V.,
Oare stii tu ca fara Dumnezeu nu este si nu poate exista nici un fel de iubire? In intelesul actual al acestui cuvant intra doar pofta ochilor si trufia vietii. Daca vrei sa stii care este adevarata iubire, citeste Sfanta Evanghelie si in primul rand capitolul 13 din Epistola I catre Corinteni.
Doamne, intelepteste-o pe aceasta fata ca sa nu greseasca in parerea sa de sine!
***
Draga mea in Domnul N.,
Locuiti impreuna cu parintii si nu va fauriti viata dupa cum vi se pare dumneavoastra, ci dupa voia lui Dumnezeu. Traiti crestineste, purtand neputintele aproapelui cu rabdare si iubire. Dumneavoastra trebuie doar sa va rugati pentru ei, iar nu sa le impuneti punctele dumneavoastra de vedere, fie ele si cele mai evlavioase. Vietuiti cu evlavie si nu creati tensiuni in familie. Caci daca veti incepe sa traiti dupa legea dragostei, aceasta lege va fi inteleasa atat de cei credinciosi, cat si de cei necredinciosi. Puteti sa va rugati pentru gasirea unui tovaras de viata si, daca Domnul va binecuvanta, totul se va randui. Lucrati la serviciul dumneavoastra si la casa de vacanta, ajutati-i pe cei apropiati, caci aceasta de asemenea este scris in legea dragostei. Ma voi ruga pentru dumneavoastra.
***
Draga mea in Domnul G.,
Fii mai afectuoasa cu mama si sa nu fii obsedata de problemele religioase, ci roaga-te pentru ea si da pomelnic mai des sa fie pomenita la Sfanta Liturghie. Slava lui Dumnezeu, acum poti sa te rogi pentru ea in biserica! Ei ii este greu si, in plus, vrajmasul nu-i da pace.
Fii dar cu mama ca un copil duios care ciripeste pe langa ea; iubirea si duiosia vor fi pentru ea un medicament binefacator, iar rugaciunea pentru ea va fi balsam tamaduitor.
Daca puteti, sa mergeti impreuna macar o data in post sa va impartasiti; insa sa o pregatesti pentru aceasta cu rabdare si atentie, ca sa nu fie constransa. Iar rugaciunea mea vine in ajutorul vostru.
***
PACEA SUFLETEASCA
Dragul meu E.V.,
Scrisoarea dumneavoastra am primit-o, dar sunt nevoit sa va dezamagesc. A fi monah inseamna a vietui de unul singur. Monah este acela care, trecand pragul manastirii, a depus votul ascultarii, al saraciei de bunavoie si al fecioriei. In concluzie, potrivit acestor fagaduinte, eu, ca un vietuitor de rand, nu am dreptul cu de la mine putere sa intervin personal pentru nimic. Dar sunt liber si n-am oprelisti in ceea ce priveste rugaciunea. Va pot promite ca va voi ajuta cu rugaciunea, asa cum mi-ati cerut.
Cartile de predici nu au fost editate la initiativa mea, ci cu binecuvantarea inaltei ierarhii bisericesti. Eu doar le-am rostit in ordinea fireasca a imprejurarilor.
As dori sa ma rog in mod deosebit nu atat pentru monument, care nu este crutat de vreme, cat pentru sufletul dumneavoastra, care este mai daramat decat piatra de mormant, deoarece nu Il cunoaste pe Facatorul sau. De asemenea, pentru toti aceia care si-au incatusat sufletul cel viu in mantale de functionari, ucigandu-l prin aceasta incet, dar sigur.
Pentru toate ma doare sufletul: pentru oameni, pentru cultura, care de asemenea este in agonie din pricina caderii morale si duhovnicesti a omului. Va rog din suflet sa ma iertati cu marinimie.
Va trimit una dintre predicile mele. Cred ca ea imi va continua gandul pe care l-am inceput in scrisoare.
Acum la manastire vin si oameni din lume si e nevoie de multe osteneli si de mult timp pentru a scutura din sufletul si inima lor balastul vietii lumesti, cu pacatele si deprinderile ei pacatoase.
***
Va voi intreba si eu ceva. Raspundeti-va dumneavoastra la intrebarile mele.
Cat ati invatat si v-ati ostenit pentru a deveni medic si a ajuta oamenii in bolile lor trupesti?
Ati fi putut oare sa dobanditi aceasta ocupatie ocolind scoala, facultatea si anii indelungati de studiu practic in acest domeniu?
Oare sufletul nu este mai mult decat trupul?
Oare este posibil ca, de indata ce treci pragul bisericii, sa devii in ea invatator si tamaduitor de suflete?
A ucide trupul este o fapta infricosatoare si plina de raspundere inaintea lui Dumnezeu si a oamenilor, iar a ucide sufletele celorlalti inseamna sa-ti ucizi in mod irevocabil propriul suflet.
Acestea sunt intrebarile la care trebuie sa meditati.
Iar sotia dumneavoastra nu este o manusa pe care s-o scuturati din mana si s-o puneti in chimir. Ea este un om viu care traieste in suvoiul Proniei lui Dumnezeu si prin ea, mai repede decat prin oricine altcineva, Dumnezeu va poate vesti adevarul.
Si ce se va intampla cu parintii dumneavoastra si cu familia?
Se poate distruge totul, si pe ruine nu vei construi nimic. Iar acela care nu poate sa-si randuiasca propria familie cum va putea oare sa conduca Biserica lui Dumnezeu? Dumnezeu sa va intelepteasca!
(din: Arhimandrit Ioan Krestiankin, Povățuiri pe drumul crucii, Editura Sophia, 2013)
Legaturi:
- PARINTELE IOAN KRESTIANKIN – UN STARET ADEVARAT (I). Pretul (ne)ascultarii devoia lui Dumnezeu
- PARINTELE IOAN – un sfant rus inaintevazator ascuns sub mantia smereniei, evocat de fiul sau duhovnicesc, ARHIMANDRITUL TIHON, in “Nesfintii sfinti” (II)
- ARHIMANDRITUL TIHON: “Adu-ti aminte de dragostea ta dintai!”. Interviu exploziv despre OBOSEALA DE VIATA DUHOVNICEASCA, NECREDINTA “CREDINCIOSILOR” SI… CINISMUL ORTODOCSILOR “PROFESIONISTI”
- PARINTELE IOAN KRESTIANKIN (1910-2006) despre TOTALITARISMUL EUROPEAN si despre “al optulea sinod”
Cred ca am si eu o contributie mica la publicarea acestor fragmente :), multumesc ca ati tinut cont.
Este pur si simplu minunat acest Parinte!