“In aceasta lume in care diavolul isi striga isteric chemarile…” DESPRE DISCRETIA SFINTENIEI SI TAINA VIE A SALASLUIRII DUHULUI SFANT
Cristian Radu: Bunavestire pentru fiecare
Se întâmpla adesea ca, atunci când cineva mai mult sau mai puţin cunoscut ţie trece pragul acestei vieţi, sa afli fie ca a dus o viaţa de sfânt (părintele Petroniu Tanase), fie ca în viaţa a facut mult mai multe lucruri bune decât ai avut cunoştinţa (Rodion Galeriu). Şi asta te şi bucura, dar te şi întristeaza, pentru ca nu le-ai cunoscut adevarata valoare. Au trecut prin viaţa cu discreţie.
Cu mirare aflăm, uneori, că în lumea în care trăim zi de zi, printre noi, nevăzuţi, nebăgaţi în seamă, se strecoară sfinţi. Poţi afla, de pildă, despre cineva, dintr-o relatare a unui martor, că, într-un anumit moment faţa şi mâinile i-au fost transfigurate de o lumină din altă lume (părintele Benedict Ghiuş).
In această lume în care diavolul îşi strigă isteric chemările, ai putea crede fie că vremurile cu sfinţi au apus de mult, fie că sfinţenia e doar o vorbă frumoasă. Insă dintotdeauna un atribut esenţial al ei a fost discreţia. Pe sfinţi nu-i vede decât cine are ochi de văzut. Ei sunt şi trăiesc printre noi, fără zgomot, smeriţi, neştiuţi nici măcar de ei înşişi.
Insuşi Dumnezeu este discret. Nu strigă; şopteşte. Nu intră în viaţa ta; te cheamă să-L urmezi, dacă vrei; nu deschide El uşa, ci stă şi bate. Insă cine vrea Il poate uşor afla, dincolo de zgura şi de zgomotul lumii. Trebuie doar să asculţi, şi El îţi va vorbi. Mai întâi inimii, apoi înţelegerii.
In această stare, de ascultare, de receptivitate, se afla, cu siguranţă, Maria, atunci când Arhanghelul i-a vorbit. Trăia în sărăcie şi în smerenie, într-o căsuţă dintr-un sat neştiut de lume, în curăţie si în rugăciune. Ochiul lăuntric îi era curat şi deschis. Fără îndoială că anii petrecuţi la templu o pregătiseră. Născută ea însăşi din părinţi a căror viaţă gravita în jurul lui Dumnezeu, rod al rugăciunilor lor îndelungate, îşi petrecuse întreaga viaţă de până atunci la templu, în intimitatea Domnului, la adăpost de tentaţiile deşarte ale lumii. Invăţase, cu siguranţă, să se roage ca nimeni alta. Respira, fără îndoială, aerul curat al Duhului Sfânt. Căci sfinţii, prin rugăciune şi viaţă curată se umplu de Duh Sfânt şi Il simt lucrând în inimile lor. Dar ce minune a minunilor, ce taină, ce lucru străin de mintea omenească, să te umple Duhul Sfânt într-o asemenea măsură încât să zămislească în tine pe însuşi Dumnezeu! Ce va fi simţit Maica Domnului în inima ei, cât de mult va fi fost cuprinsă şi pătrunsă de Duhul Sfânt! Am simţit, poate, şi noi, vreo uşoară adiere a Duhului. Insă ea a trăit pe pământ nedespărţită nici măcar o clipă de El. Aşa se explică adevărul ne-păcătuirii ei: căci nu s-ar fi putut, având păcat, să fie într-o atât de mare măsură locuită de Duhul Sfânt, încât să-L zămislească pe Fiul lui Dumnezeu.
Să simţi că în inima ta se naşte Iisus…
Inţelesurile dumnezeieşti se revelează mai cu seamă simbolic. In felul acesta taina rămâne întreagă, neştirbită de cugetarea strict raţională, şi accesibilă, totodată, în grade diferite fiecăruia după curăţia — iar nu după ştiinţa – sa. De aceea, cred că am putea vedea în Maica Domnului un prototip al fiecăruia dintre noi. Am putea învăţa de la ea cum să trăim, ce am putea şi noi face, ca să Se sălăşluiască Domnul în noi, în inimile noastre. Asa se explica, probabil, şi marea evlavie pe care monahii o au la Maica Domnului: pentru că ea este modelul celor care vor să-L primească pe Hristos.
Cu adevărat, Domnul a venit atunci în lume în istorie, prin ea. Arhanghelul Gavriil ne-a adus — ei şi nouă — vestea cea bună a coborârii în lume a Fiului lui Dumnezeu care să ne scape de moarte (a sufletului mai întâi, a trupului mai pe urmă). Insa această vestire a Arhanghelului poate că ni se adresează tuturor, începând cu Maica Domnului. Căci toţi trebuie sa ne facem sălaşuri ale Duhului Sfânt, pentru a putea locui Hristos în noi.
Şi, chiar dacă pare greu de crezut ca aceasta se mai poate întâmpla în zilele şi în lumea actuală, sunt printre noi oameni care ne-au arătat şi ne arată că se poate. Daca un Părinte Galeriu a putut să împrăştie atâta lumină, trăind ca şi noi, în mijlocul unui oraş zbuciumat şi murdar, nu de puţine ori cu manele date la maxim în vecini, şi rugându-se, iubind, jertfindu-se, s-a făcut transparent harului dumnezeiesc, pe care şi noi l-am simţit iradiind din el, înseamnă că se poate. O chemare a îngerului este pentru fiecare dintre noi.
De noi ţine să ne facem surzi sau să-i răspundem: Fie mie după cuvântul tău!
(in: “Lumea monahilor”, nr. 45/martie 2011)
Va invitam sa (re)cititi si:
- Pogorarea IN NOI a Sfantului Duh – conditia mantuirii
- Suntem convertiti cu adevarat?
- Unde L-au ascuns pe Hristos?
- CELE NEBAGATE IN SEAMA ALE LUMII
- “In zilele cele mai de pe urma adevaratii slujitori ai lui Hristos se vor ascunde de oameni”
- DULCEATA SI DURERE DUHOVNICEASCA DE LA AVVA SELAFIIL SIBERIANUL (II): “Domnul nu impinge cu umarul in usa, dragul bunelului…”
- “O, CATA BUCURIE ATUNCI CAND NE BATE HRISTOS LA POARTA INIMILOR!”– Din scrisorile Cuviosului Selafiil (siberianul)
- MICII MUCENICI ASCUNSI. Cum ne rusineaza si ne mustra pacatele niste copii si tineri chinuiti, suferind de boli rare…
- De ce crestinii nu mai cauta Duhul Sfant? Ce inseamna inchinarea in duh si in adevar? CULTURA DUHULUI, A TAINEI VERSUS CULTURA IMAGINII, A EXTERIORULUI
- Parintele Staniloae despre SFANTUL CALINIC DE LA CERNICA, smeritul si inlacrimatul binefacator al “sarmanilor frati ai lui Hristos”. NEVOIA DE SFINTI
- Arhimandritul Simeon Kraiopoulos despre FORTAREATA EULUI BOLNAV sau despre INCAPATANAREA DE A NE APARA DE DUMNEZEU SI A NE REFUZA IZBAVIREA
- CUM E POSIBILA MANTUIREA NOASTRA IN “VEACUL ACESTA LAUDAROS”?
- PARINTELE MARTIR CONSTANTIN SARBU ne invata o lectie fundamentala: CUM SUNT ADEVARATII UCENICI AI LUI HRISTOS SI FII AI INVIERII? “Lumea s-a saturat de predici, ea are nevoie de Hristos! Nu vorbe, ci fapte se cer!”
- PUTINA VREME MAI SUNT CU VOI… Cuvinte rascolitoare ca niste Denii ale Parintelui Mucenic Constantin Sarbu. Si o meditatie la Evanghelia primei Denii (smochinul neroditor, lucratorii cei rai, darul care se va lua de la noi)
- Cand Dumnezeu sta ingenuncheat in fata mea… Pr. Constantin Sarbu: Intelesuri vii ale TAINEI SPALARII PICIOARELOR
- Arhimandritul Sofronie despre “SCANDALUL” UMILINTEI LUI HRISTOS, arma biruintei vesnice
- EVANGHELIA PARASITA: “Nu stiti ce cereti… INTRE VOI NU TREBUIE SA FIE ASA”. Despre intaietate, ierarhii, competitie, interese vs. slujirea smerita si supusa
- “Ne place un Dumnezeu care sa nu ne stanjeneasca cu autoritatea Lui si mai ales cu prezenta Lui”
- Concentrate duhovnicesti de la PARINTELE PORFIRIE (†2 decembrie 1991): “Hristos nu vrea langa El oameni grosolani, ci delicati…”
- DUMNEZEUL CEL VIU DESCOPERIT LUI ILIE: “Nu in cutremur, ci in vant subtire”
- SFANTUL ILIE SI SINGURA VADUVA – sensuri pentru noi
- Pildele Sfintei Veronica – palpairi de Lumina in mijlocul stapanirii intunericului
- CUM SA ADUCEM ROD?
- ORTODOXIE SAU ORTODOXISM? Viata sau Ideologie? Hristos sau Baraba? Silire sau libertate?
- “Nu este cel ce intelege, nu este cel ce cauta pe Dumnezeu…”
- Raspunsuri esentiale la problemele veacului acestuia din partea regretatului mare duhovnic PETRONIU TANASE, avva care a refuzat 2 mil.$ de la Gigi Becali: “Omul sa se retraga din cand in cand, ca sa se intalneasca cu Dumnezeu”
Doneaza pentru filmul "Scrum"
Hristos S-a inaltat!
Foarte frumos articol. Dar n-am stiut ca parintele Galeriu era asa inaltat duhovniceste, io stiam ca e cu ecumenismul dar poate ca e ca si parintele Steinhardt, nu stiau ei ce e ala prea bine.
http://www.youtube.com/watch?v=i5ku9yDPuWw. Ce parere aveti despre aceasta cantare? Nu e inselare, nu?
Cu drag, Maria din Lugoj
@ Maria:
Adevarat S-a inaltat!
1. Pai pentru ca nu l-ai cunoscut. A avut si multe greseli, e adevarat, legate de ecumenism si nu numai, insa si ele din cauza unei prea mari bunatati a inimii, care s-a dus mult spre naivitate si amagire, in ultimii ani de viata, la bataranete. Dar viata lui a fost una sfanta, parintele a inviat efectiv mii de suflete, avea o dragoste si o caldura autentice cu care imbratisa pe toti, fara deosebire si te ridica din orice deznadejde…. De aceea nadajduim ca Dumnezeu i-a iertat/ii va ierta greselile, ca si in cazurile similare ale p. Steinhardt, Arsenie Boca, s.a. Azi se pune prea mult accent pe “ortodoxia mintii”, din pacate, dar de la un parinte precum Constantin Galeriu am fi avut de invatat cum este sa ai o inima jertfelnica si dogoritoare, jertfitoare pana dincolo de orice limita. Din cauza asta, insa, cum se intampla si cu alti mari duhovnici la fel, a si fost extrem de exploatat, influentat, etc. Dar nu avem caderea noi sa judecam. Doar cine ajunge la masura lui sau pe aproape, adica se face… un munte de iubire si compasiune fata de semeni. Ascultati-l cum vorbea, cum binecuvanta, cu cata infinita mila spunea despre orice ratacit “sarmanul…” Te umplea de mangaiere.
2. Nu e doar inselare, e mai rau, e un fals care promoveaza inselarea de a crede ca ingerii pot fi auziti omeneste de oricine, ba chiar si inregistrati si pusi pe “iutub”. Si culmea, canta identic cu un grup psaltic… A fost deci un soi de escrocherie virala, cu origine anonima, intotdeauna, (raspandita pe net din om in om) spre “testarea” naivitatii oamenilor, asa cum sunt multe, multe, din pacate 🙁
@ Maria:
http://blog.patermihail.ro/arhive/1608
mai multe detalii despre intalnirea BILDERBERG si despre planurile diabolicilor puteti afla pe site-ul http://www.infocon.ro/2011/06/bilderberg-2011-pe-cale-sa-inceapa/
avem si un corespondent roman care raporteaza intregul eveniment din Elvetia.
@digital_critic:
Puneti va rugam comentariul la pagina de stiri: http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/
http://poeziicrestin-ortodoxe.blogspot.com/2011/06/sfantul-chiril-patriarhul-alexandriei.html
Parintele Sofronie Saharov:
… si la Sfantul Nicolae Velimirovici este numita asa de frumos “Maica draga”!…
admin
De aceea nadajduim ca Dumnezeu i-a iertat/ii va ierta greselile, ca si in cazurile similare ale p. Steinhardt, Arsenie Boca, s.a.
Ce a gresit Parintele Arsenie Boca?
@ Petru:
Socotirea lui Francisc de Assisi ca sfant si pictarea lui ca atare la Draganescu.
@ Maria
Nu stiu de ce vor unii sa se grabeasca sa asculte cum le canta ingerasii, si sa-i mai si faca pe alti sa creada ca trebuie sa “marturiseasca cum ca noi ortodocsii” credem in asemenea minuni… inregistrate cu casetofonul din dotarea paraclisierului unei Manastiri din Sfantul Munte Athos.
Ce sa mai vorbim despre frumusetea cantarii, care trebuie de fapt imaginata, dar, fiindca noi suntem pacatosi si casetofonul era cam vechi, -ce-i drept-, n-am putut beneficia de varianta HD, asa ca in ceruri…
Acuma dupa sunetele din Iad (care se gasesc de asemeni pe youtube), inregistrate si ele de niste cercetatori care forau in nordul Rusiei, trebuia sa ne asteptam si la replica auditiva venita de sus, cu insasi prezenta Maicii Domnului, si inregistrata “prin ingaduinta lui Dumnezeu”…
In această lume în care diavolul îşi strigă isteric chemările, ai putea crede fie că vremurile cu sfinţi au apus de mult, fie că sfinţenia e doar o vorbă frumoasă. Insă dintotdeauna un atribut esenţial al ei [al Maicii Domnului] a fost discreţia. Pe sfinţi nu-i vede decât cine are ochi de văzut. Ei sunt şi trăiesc printre noi, fără zgomot, smeriţi, neştiuţi nici măcar de ei înşişi. Insuşi Dumnezeu este discret. Nu strigă; şopteşte.
Asadar aceasta “cantare” nu numai ca este inselare, ci se poate incadra chiar la blasfemii si hule de cele sfinte. Sa stam bine, sa stam cu frica, si sa luam aminte!
Multumesc mult pentru raspunsuri. Prima mea reactie a fost de tulburare si ingrijorare ca oare atat de omeneasca si de tipatoare este vocea ingerilor?si cum de nu se opreste inregistrarea daca un om nevrednic o asculta? Am mai citit ca Cerul ar fi doar o gradina in care domina veselia si normalitatea in care fiecare are cate ceva de facut si e multumit(asa cum il descriu unii din cei ce s-au aflat in moarte clinica), istorisiri descriptive ale lui Dumnezeu mult prea…lipsite de slava smereniei si de neputinta de a-I vedea Chipul negrait in adevarata Lui lumina, iadul era doar o oala in care clocoteau toti si se luptau sa iasa etc (si nu o incrancenare trista in despartirea vesnica de Dumnezeu – chin absolut)etc etc…care m-au speriat, cum chiar atat de palpabil e totul nu sunt toate net diferite de ce vedem aici cu ochii trupesti?dar m-am gandit ca gresesc daca nu cred (nu stiu de ce m-am gandit asa)si m-am silit spre a ma convinge. Dar acum stiu ca tot ce se vorbeste despre Dumnezeu inafara de a marturisi minunarea de El (inceputul cunostintei Lui)(doar de catre sfinti – ca sa nu ma mai insel)trebuie sa consider inselare sau sa nu cercetez mai departe. ma gandeam: uite, acum in vremurile din urma sunt pe fata toate, ca sa nu avem scuza ca n-am crezut, si ca suntem mult mai slabi in credinta. dar acum de fapt sunt cele mai viclene timpuri dintotdeauna. Muzica psaltica este cu adevarat singura sfintita, dar si antihrist poate crea un muzeu de icoane bizantine ca sa atraga la el pe iubitorii de traire ortodoxa, dupa cum am citit undeva mai demult.
Acum l-am cunoscut prin voi pe parintele Galeriu si acum chiar il am la inima!
Blagosloviti si ma iertati!
Sa aveti mult ajutor de la Maica Domnului, toti fratii admini si ceilalti frati care se folosesc din munca voastra binecuvantata.
Din lumea noastră oameni,
Nu-i suflet mai frumos,
Mai scump şi mai de seamă,
Ca Maica lui Hristos.
Născut nu din dorinţa
Ce macină o lume,
Ci-n duh smerit şi-n lacrimi
De’adâncă rugăciune.
Un trup ce moşteneşte,
Din sânge curăţia
Şi-un suflet ce’și aduce
Ca jertfă fecioria.
O pruncă ce de mică
Spre ceruri s-a deschis.
Un trup uman ce este
De patimi neatins.
Un suflet fără vină,
Născut să zămislească
În taina fecioriei
Și’n Duhul Sfânt, să nască.
Ce taină, ce minune
Şi gând, de nepătruns.
(Fecioră nentinată
Şi Mamă lui Iisus).
O mamă ce nu ştie
De gândul vinovat
Nici ce-i robia cărnii
Legată de bărbat.
Un suflet ce nu poartă
Dorinţele ce pier,
Deschis iubirii sacre
Şi dragostei de cer.
O mamă care’n lume
Și-a’mpropriat durerea
Şi chinul răstignirii,
Dar n-a gustat plăcerea.
Un crin plin de mireasmă
Cu chip de veşnicie
(Mai alb decât lumina)
În sacră feciorie.
Murdari cum suntem astăzi,
Ni-i greu să o cinstim
Şi-n sinceră credinţă
Din suflet s-o iubim.
Că duhul întinării
Sfidează fecioria
Și cinstea și virtutea
Zidind necurăţia,
Că desfrânaţii lumii
Nu pot s-o fericească
Și nici privind femeia
Să nu se mai smintească.
Femeile murdare
Trăind nelgiuirea
Btjocoresc şi spurcă
Satanic omenirea.
Ce fii se nasc pe lume
Din mame desfrânate ?
Ce mame pot ajunge
Copilele stricate ?
Dar cât de sfânta este
Fecioara Precurată,
Și ce Mamă divină
E cea nevinovată.
Că’n fecioria-i sfâtă
A născut izbăvirea,
Şi-n braţele-i de Mamă
Ne poartă mântuirea.
@ Maria:
Cu adevarat!
– EPIDEMIA PIETISMULUI SI A CLIPURILOR “VIRALE”. Atentie la surogatele de traire ortodoxa!
– ATENȚIE! Se extinde epidemia EMO! Feriți-vă! Treziți-vă!