2000 de barladeni au semnat o petitie inmanata premierului Ungureanu, protestand fata de EXPLOATAREA GAZELOR DE SIST de corporatia americana CHEVRON

• Realitatea.net: Bârlădeni anti-Chevron. Cer INTERZICEREA exploatării GAZELOR de ŞIST, ca în Franţa şi Bulgaria

Circa 2.000 de bârlădeni au semnat o petiţie împotriva exploatării gazelor de şist în apropierea oraşului lor. Documentul este adresat premierului Mihai Răzvan Ungureanu.

“Mai ales în zona Bârladului s-ar putea suprapune cu nişte cutremure locale datorate înmagazinării de energie la mare adâncime prin acele microseisme dirijate antropic”, spune un geolog care a semnat petiţia, citat de tvr.ro.

Fracţionarea hidraulică e o metodă de extragerea a gazelor de şist, care presupune pomparea de apă, nisip şi aditivi la mare adâncime, pentru a sparge stratul de rocă şi a elibera gazul. Franţa şi Bulgaria au interzis metoda. Aditivii folosiţi conţin 596 de substanţe chimice, dintre care câteva sunt cancerigene. Exploatarea prin această metodă, spun ecologiştii, ar polua pânza freatică. Compania, în schimb, spune că metoda este una sigură, deoarece puţul de forare va fi bine izolat.

La Bârlad, compania americană Chevron explorează încă rezerva de gaze de şist. Pentru a trece la faza de exploatare, dacă va dori acest lucru, Chevron va avea nevoie de mai multe avize, cele cheie fiind în mâinile Agenţiei pentru Protecţia Mediului.

• TVR:  Bârlad: locuitorii se pregătesc de proteste. Nu vor exploatarea gazelor de şist!

Bârlădenii au intrat în panică, după ce o companie americană a anunţat că intenţionează să extragă gaze chiar lângă oraşul lor. Ei sunt alertaţi şi de metoda de forare, controversată în Europa. Aşa că peste două mii de oameni i-au trimis o petiţie premierului şi se pregătesc de miting.

• Greatnews: Gazele de șist. Bani și boală la Bârlad

Rezultatul este tentant: scăderea la jumătate a dependenței Europei de gazul rusesc. Dacă, acum, 27% din gazul european vine din Rusia, exploatarea gazelor de șist ar coborî acest nivel la 13%. Însă, înainte de se lăsa tentată de rezultat, societatea trebuie să testeze metodele, mijloacele care conduc la el. Vorbim inclusiv de societatea românească.

Polonia și Ucraina au mari rezerve de gaze de șist, dar resurse însemnate s-ar găsi și în România, Bulgaria și Ungaria. Dacă Polonia a ales să exploateze gazele de șist printr-o companie de stat, în celelalte state menționate au intrat în joc “privații”. Gigantul Chevron, o companie de miliarde de dolari din SUA, ungurii de la Mol și Midia Resources, reprezentanta în România a companiei Sterling Resources (companie petrolieră din Canada).

Iată perimetrele în care se face explorare, în vederea stabilirii valorii zăcământului și, implicit, a oportunității de a exploata gazele de șist:

– perimetru din BÂRLAD, pentru care firma Chevron România Exploration and Production SRL are un acord în vigoare, preluat prin transfer în anul 2011, de la firma Regal Petroleum SRL;

– perimetrele: ADAMCLISI, COSTINEȘTI şi VAMA VECHE, din Dobrogea de sud, cu acorduri petroliere de explorare, dezvoltare şi exploatare a petrolului (ţiţei şi gaze naturale situate în orice tip de colector), semnate cu Chevron România Exploration and Production SRL, aflate în curs de aprobare prin HG;

– perimetru la sud de CRAIOVA, pentru care firma Midia Resources are un acord în vigoare, declarând şi ea intenţia de a investiga potenţialul de gaze neconvenţionale (gaze de șist).

– perimetre în VOIVOZI şi ADEA, din Câmpia Panonică, cu acorduri petroliere de explorare, dezvoltare şi exploatare a petrolului (ţiţei şi gaze naturale situate în orice tip de colector – inclusiv gaze de șist), semnate cu firma Mol Hungarian Oil and Gaz Public Limited Company împreună cu S.C. Expert Petroleum S.R.L., aflate în curs de aprobare prin HG;

Dintre aceste patru zone, cea mai prielnică pentru foraj pare a fi cea din Bârlad. Însă sunt două probleme: metoda de forare și istoria nu prea luminoasă a Chevron. Le luăm pe rând.

Forarea după gazele de șist: 596 de substanțe chimice, unele cancerigene

Metoda folosită se numeşte fracturare hidraulică şi implică folosirea de apă, aditivi şi nisip. Se face un foraj până în stratul din care se exploatează gazul de şist, aflat sub nivelul de la care este extras gazul convenţional. Forajul acesta necesită mii de kilolitri de apă şi, cel mai grav, rocile sunt fisurate cu substanţe chimice periculoase. Aceste substanţe ar putea ajunge în pânza freatică, acuză unele organizaţii de mediu.

Într-o declarație din decembrie 2011, redată de Reuters, președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), Alexandru Pătruți, spunea că România trebuie să creeze cadrul legislativ pentru înființarea sectorului de exploatare a gazului de șist. Înainte de crearea unei astfel de legi, un grup format din 10 deputați și senatori PSD a venit cu o “propunere legislativă privind interzicerea explorărilor și exploatărilor perimetrelor cu zăcăminte de hidrocarburi lichide sau gazoase prin fracturarea (fisurarea ) hidraulică și anularea licențelor exclusive de explorare a tuturor proiectelor care recurg la această tehnică”.

Scopul inițiativei poate fi unul uman, dar și unul electoral. Altfel spus, cei 10 reprezentanți ai opoziției fie au sesizat consecințele grave ale acestei metode, fie se așteaptă ca luarea de poziție să aducă un mic succes electoral pentru partidul lor. Fie ambele. Cert este că, în expunerea de motive, se arată că metoda de extracție implică folosirea a “596 substanțe chimice (unele necunoscute, iar altele cunoscute astăzi ca fiind cancerigene)”. Asta ar însemna poluarea pânzei freatice, cu consecințe majore în agricultură și acvacultură.

Chevron se apără: aditivi “reglementați în UE” pentru extragerea de gaze de șist

În schimb, într-un interviu acordat publicației economice Bursa, Tom Holst, directorul pentru România al Chevron spunea: “Aditivii utilizaţi în acest proces sunt cei folosiţi în operaţiunile convenţionale şi sunt reglementaţi în statele membre UE”. Mai mult, Holst adăuga că “Chevron protejează acviferele subterane de fluidele de fracturare şi de gaze prin căptuşirea sau “cămăşuirea” sondelor cu straturi multiple de oţel şi ciment”.

Însă, un eveniment foarte important a avut în februarie 2011, când presa americană a acordat o atenție sporită unui caz interesant: un primar din Texas, Calvin Tillman, a hotărât să părăsească sătucul cu 200 de suflete pe care îl conducea, Dish.

Primarul care și-a părăsit satul din cauza gazelor de șist

Ales în 2007, primarul a decis să plece după ce a văzut că micuții lui se trezeau cu sângerări nazale. Nu erau singurii care au sesizat că ceva ciudat se întâmplă: locuitorii din zonă se plângeau de tulburări circulatorii, amețeli și sângerări. Dish se află în apropierea unui important zăcământ de gaze de șist. În localitate sunt 60 de sonde folosite pentru exploatare. Prima sondă a început să lucreze în 2005.

Studiile de aer au arătat că deasupra zăcământului Barnett, din apropiere de Dish, nivelul de benzen este mult prea ridicat. Produsul chimic este cancerigen, atrag atenția specialiștii. Primarul a luat decizia de a se muta destul de greu, abia după ce fiul său de cinci ani a avut mari probleme.

Copilul s-a trezit în mijlocul nopții, chinuit de abundente sângerări nazale. “Avea mâinile pline de sânge, era sânge pe pereți – casa noastră arăta de parcă avusese loc o crimă în ea“, spunea Tillman, într-un interviu acordat The Huffington Post.

Mai multe persoane din Bârlad au aflat aceste știri și protestează împotriva extracției gazelor de șist în zonele în care ei locuiesc. Dincolo de petiția online semnată de câteva mii de oameni sunt scrisori către Guvern și alte autorități, cum ar fi ministerul Mediului și Pădurilor, de exemplu.

Mai ales că stratul de ciment de care pomenea Holst poate crăpa foarte ușor, spune John Fox, creatorul documentarului Gasland, care tratează subiectul. “Apa potabilă poate fi contaminată permanent chiar și cu cea mai mică cantitate de chimicale, pentru că pânza freatică este protejată doar de câţiva centimetri de ciment care crapă uşor. Latifundiarii din zonele unde se fac forări au spus că apa a căpătat un miros oribil. În unele cazuri chiar ia foc!”, spunea Fox.

Chevron. Controverse

Dincolo de metoda controversată este și controversata companie interesată de zăcământul din Bârlad, Chevron. Potrivit unui articol publicat de amazonwatch.org, Chevron ar putea fi obligată să nu mai facă afaceri în Brazilia și Ecuador. Iată de ce.

În ianuarie 2011, Curtea de Apel din Ecuador a decis să mențină o amendă uriașă, de 18 miliarde de dolari, aplicată companiei Chevron după ce aceasta a contaminat în mod deliberat Amazonul ecuadorian. Este cea mai mare amendă dată pentru nerespectarea legislației în domeniul mediului, fiind rezultatul a 18 ani de procese între 30.000 de locuitori și agricultori din Ecuador, care își doresc apă potabilă și să își vadă locurile decontaminate.

Compania Chevron a fost găsită astfel responsabilă de aruncarea a miliarde de galoane de deșeuri toxice în râurile și fluviile ecuadoriene, ape de care mii de oameni depind (surse de apă potabilă, de pește etc.).

Decizia din Ecuador, care poate fi contestată încă, venea în timp ce Chevron era anchetată pentru neglijență în operațiunile din Brazilia, pentru care ar putea primi o amendă de 11 miliarde de dolari. Dacă va fi găsită vinovată, compania nu va mai putea avea afaceri în Brazilia.