Fermierii anunta DEZASTRU IN AGRICULTURA si denunta DISCRIMINAREA COMISIEI EUROPENE fata de agricultorii TARILOR RASARITENE

• Money.ro: Fermierii: Dezastru în agricultură, de unde mai creşte România în 2012? Tabără: De ce nu irigaţi

Agricultura nu va mai fi motorul economiei în 2012, aşa că anunţata creştere economică poate fi doar o iluzie. Avem, însă, o speranţă:  Dumnezeu

Producţiile agricole record ale lui 2011 care au contribuit, decisiv, la creşterea economică din acest an au toate şansele să nu se mai repete la anul şi să pună în pericol fragila creştere economică de 2% anunţată de Guvern.  Şi asta pentru că România este afectată de o secetă cumplită care, deja, a compromis, în parte, culturile de anul viitor, spun agricultorii. În plus, situaţia economică a Europei, principalul partener comercial al României, este în degradare continuă iar ţările UE riscă să reintre în recesiune.

Diferenţa dintre un an agricol slab şi unul dezastruos ar face-o cel puţin o lună de ploaie ori zăpadă. „2011 arată foarte prost  din cauza secetei din ţară. Trebuie măcar o lună, o lună jumate de ploi sau totul va fi pârjolit. Guvernul ar trebui să ia, de pe acum, măsuri ferme de ajutorare a fermierilor precum  montarea instalaţiilor de irigaţii şi stimulente de la buget. Rapiţa e aproape compromisă, să vedem dacă scăpăm orzul. Eu zic să nu disperăm, încă. Poate vin ploile”, spune, pentru MONEY.RO, Culiţă Tărâţă, cel mai mare fermier al ţării care exploatează 70.000 de ha de pământ în Neamţ şi Insula Mare a Brăilei. Potrivit acestuia, un 2011 atât de bun este posibil să nu mai vedem mulţi ani de acum înainte.

Şi al doilea mare fermier al ţării, Ioan Niculae, cu 55.000 de ha de teren, este categoric: 2012 se prezintă sub auspicii foarte proaste din cauza secetei din ţară iar culturile de orz şi rapiţă sunt compromise total. „Voi face un compromis. O să scot rapiţa la primăvară şi-o să pun porumb şi floarea soarelui. care sunt mai puţin pretenţioase la umiditate. Oricum, şi la grâu estimez o scădere a producţiei cu 30-40%”, arată Niculae. Acesta consideră 2011 doar un an „bun” şi nu „excepţional”. Chiar şi aşa, mare parte din creşterea economică din primele nouă luni ale acestui an s-a realizat pe seama agriculturii. Aproape toată creşterea de 4,4% din trimestrul 3 al anului în curs a fost adusă de agricultură, spune miliardarul Niculae.

Mai puţin prăpăstios este Adrian Porumboiu, cel de-al treilea mare moşier al ţării în funcţie de terenurile exploatate. El  e mai degrabă optimist în ceea ce priveşte anul  agricol 2012 deşi admite că există probleme pe anumite categorii de culturi. „Important e să plouă în primele trei luni ale anului viitor şi vom avea un an bunicel. Eu nu disper, cred că va fi bine. Nu pot să nu recunosc, însă, dependenţa de ploi. Păi, dacă nu tăiam pădurile, nu aveam şi noi ploi mai dese ca în Germania? Contează foarte mult fixarea apei în sol. Acum, trebuie să recunosc că rapiţa e compromisă. O voi scoate şi voi planta porumb. Cât despre execepţionalul an 2011 aş vrea să spun că 2010 a fost mult mai bun. Embargoul rusesc asupra exporturilor de cereale a dus preţurile pieţei la nişte cotaţii de vis. Nu a fost cazul şi anul acesta, cu tot cu producţiile record”, precizează Porumboiu. Rezervele europene de cereale ajung, acum, pentru cinci ani, ajutate mult de producţiile acestui an. Anul trecut erau suficiente doar pentru trei ani, mai spune Porumboiu.

Dezastrul pomenit de agricultorii citaţi există doar în minţile lor sau vor să pună presiune pe Guvern privind acordarea de sume suplimentare, spune însă ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără. “Îi atrag atenţia domnului Tărâţă că are sisteme de irigaţii şi ar fi bine să le folosească. Le-au intrat şi banii pe acest an, ar trebui să folosească tehnicile corecte de a lucra pământul. Într-adevăr e o situaţie mai grea acum, însă îi afectează mai mult pe micii fermieri [si se face, ceva, eventual, pentru acestia, sau doar griji propagandistice? – n.n.]. Cei mari să facă bine să nu mai arunce poveşti în vânt şi să pregătească pământul pentru însămânţările de primăvară”, a răspuns, prin intermediul MONEY.RO, ministrul Tabără.

Potrivit acestuia există 2 milioane de ha cu grîu semănat în toamnă din care jumătate este deja răsărit aşa că situaţia din agricultură este departe de a fi dezastruoasă. Cât despre problemele moşierilor cu rapiţa şi orzul ministrul spune că rapiţa este o plantă foarte preţioasă care a mai dat chix parţial şi în trecut, chiar şi într-un an foarte bun  precum 2011. Principala grijă a agricultorilor este să se facă arăturile corespunzătoare astfel încât să se conserve rezerva de apă din sol la 1 aprilie 2012 în condiţiile în care prognoza meteo arată că vor urma precipitaţii normale pentru lunile de iarnă.

Din vară, România este afectată de o secetă pronunţată, cantitatea de precipitaţii căzută în ţară fiind infimă. Chiar şi Dunărea este la cote de atenţie cu un debit la intrarea în ţară de sub 1.800 de m³/s. Prognozele Guvernului pentru creşterea economică de anul viitor sunt de 1,4% în timp ce ale FMI sunt de 2%.  În trimestrele doi şi trei ale lui 2011 creşterea economică a fost pusă, în special, pe seama agriculturii.

• B24: Fermierii din Europa Centrala si de Est amendeaza noile politici ale CE

Fermierii din Europa Centrala si de Est amendeaza ferm noile politici ale Comisiei Europene in domeniul agricol, considerand ca sistemul propus adauga costuri suplimentare si sarcini administrative asupra agricultorilor, se arata intr-o declaratie comuna a reprezentantilor producatorilor agricoli.

Reprezentantii producatorilor agricoli din Romania, Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia, Croatia si din tarile baltice, respectiv Lituania, Letonia, Estonia, s-au intalnit, in perioada 28-29 noiembrie, la Budapesta, pentru a identifica strategiile de sensibilizare a Comisiei Europene privind includerea in PAC 2014-2020 a tratamentelor adecvate, a reducerii decalajelor actuale ce defavorizeaza net noile state membre.

Romania a fost reprezentata de Federatia Nationala a Producatorilor Agricoli din Romania – FNPAR, prin presedinte Viorel Matei.

Fermierii sunt dezamagiti de propunerile Comisiei Europene

“Ultimii cinci ani din regulamentual actualei PAC s-au dovedit a fi o dezamagire pentru majoritatea tarilor noastre. Marimea si puterea agriculturii noastre, in cele mai multe cazuri, au pierdut teren in loc sa continue sa se dezvolte, iar veniturile fermierilor nostri au scazut in loc sa se stabilizeze”, se arata in declaratia comuna a fermierilor.

In plus, acestia au adaugat ca sunt dezamagiti de actuala propunere a Comisiei, pentru ca nu cuprinde nicio schimbare majora de directie, fata de sistemul actual, aduagand in schimb costuri suplimentare si diverse alte sarcini administrative asupra agricultorilor. In opinia fermierilor, propunerea complica sistemul actual si nu este insotita de o alocare echitabila a resurselor.

Fermierii: Plafonarea este strict respinsa

Dand exemplu platile directe, reprezentantii agricultorilor sustin ca propunerea are in vedere mentinerea divizarii profunde intre statele membre la nivelul platilor directe, contrar promisiunilor oficiale privind renuntarea la discriminare pana la finele perioadei bugetare curente. Acestia considera ca noul sistem ar trebui sa nu mai includa perioade suplimentare de tranzitie. Fermierii atrag atentia ca propunerea CE introduce noi forme de birocratie pentru agricultori si pentru guvernele nationale.

Propunerile privind ecologizarea agriculturii, privind plafonarea si definitia sa cu privire la agricultorii activi vor face toate sistemele sa fie mai putin transparente pentru public si mult impovaratoare pentru agricultori si guverne, sustin fermierii. In plus, introducerea unui sistem complicat de plafonare a platilor directe ar putea actiona ca un factor de descurajare pentru modernizarea structurilor agricole si ar penaliza agricultorii care au depus deja eforturi pentru a realiza economii la scara, fiind si o discriminare fata de fermele care folosesc contractul de munca.

Fermierii cer sprijinirea rentabilitatii micilor fermieri

Totodata, fermierii propun masuri de sprijinire a rentabilitatii micilor fermieri care sa insoteasca introducerea de catre CE a unei scheme pentru micii agricultori. In acelasi timp, fermierii considera ca este nevoie de o flexibilitate mai mare in folosirea platilor limitate cuplate, pana la 10% din pachetul national, astfel incat statele membre sa aiba libertatea de identifica sectoarele pentru care pot beneficia.

“Facem apel ca interventia asupra preturilor de referinta sa fie depllin actualizata si adaptata la conditiile de piata. Facem apel ca pentru cota de lapte, de zahar si drepturile de plantare pentru sectorul vitivinicol sa fie mentinute pana in 2020. Suntem impotriva ca schemele de ajutor pentru lapte praf pentru hrana animalelor sa fie retrase. (…) Ni se pare esential ca platile pentru zonele defavorizate sa fie primite pe viitor doar de agricultorii activi. De asemenea, propunerea ca pragul de elibigilitate a schemelor pentru zonele defavortizate sa fie redusa pana la 50%, nu 60% cum a fost propus de Comisie”, propun fermierii.