Parintele Nicolae Tanase despre KLAUS KENNETH (audio)
| Asculta online: |
Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser. |
Despre carti
Cartile sunt infricosator de multe, librariile sunt pline, si preturile relativ acceptibile. Asta este foarte bine ca avem acces la atata duhovnicie. Din pacate, nu toate cartile sunt bune, si avem “dexteritatea” sa le alegem pe cele bune, si anume pe cele garantate. […]
Bantuie unul prin Romania care a mers 2000 de Km, sau nu stiu cat [2 milioane de kilometri, n.n.], si n-a gasit nimic, si sigur ca i se acorda credit, uneori in necunostinta de cauza, pentru ca aspectele teologice sunt foarte “ascutite”. De aceea nu toti se ocupa cu teologia. Pentru a face teologie iti trebuie si traire si cunostinta. Numai traire si numai cunostinta nu este de ajuns.
Din aceeasi conferinta:
O singura intrebare am pune, cu ingrijorare: Oare si Parintele Tanase urmeaza sa fie atacat si linsat de masonii si ofiterii acoperiti de prin presa sau din anumite episcopii, dupa “modelul” patentat in cazul parintelui Mihail Stanciu? Nadajduim ca incendiile recente si repetate de la Valea Screzii sa fie cu totul fara legatura…
Legaturi:
- ARHIM. MIHAIL STANCIU (Man. Antim) pune in discutie una din cele mai recente “vedete” duhovnicesti in voga: KLAUS KENNETH
- Klaus Kenneth – inselarea continua si e promovata de cotidianul patriarhal Lumina
- ORTODOXIA CA UN SHOW sau despre primejdia falsei renasteri harismatice
- URSARII, URSUL SI… CALUL LUI LUTHER
- Asediul ratacirilor si smintelilor si cateva reactii sanatoase/ ROADELE “CRUCIADEI” KLAUSIENE CA BLESTEME “OSTASESTI” SI CA CIFRA DE PROFIT/ Duhul lumesc ne pierde
Doneaza pentru filmul "Scrum"
Buna ziua,
in comentariul catre care faceti trimitere spuneti:
“… cand tocmai ei il calcau in picioare anul trecut pe acelasi parinte Mihail (care si atunci era atacat de aceiasi ca si acum, pierzand atunci staretia).”
Chiar este o legatura intre pozitia parintelui Mihail fata de K.K. si faptul ca nu mai este staret al manastirii Antim ?
Mi se pare o acuzatie destul de grava, aveti si ceva indicii, dovezi in acest sens ?
Apoi o legatura intre ce a spus parintele Nicolae Tanase despre acelasi K.K. si incendiul de la Valea Screzii mi se pare totusi putin cam exagerata.
Ma bucur ca inca o voce din Biserica atrage atentia asupra lui K.K., spre folosul nostru. Faptul ca Parintele Nicolae s-a pronuntat impotriva adoptiilor internationale (spre exemplu) mi se pare un lucru cu mult mai “deranjant” decat acesta, mai ales ca in ultima vreme aflam ca inca si cupluri de homosexuali ar putea infia copii din Romania. Asa ca, intrebarea intrebatoare a adminilor, s-ar putea sa nu fie chiar asa de fara sens. Imi amintesc ca intr-o discutie cu Parintele Mihail Jar de la Banceni, acesta ne-a spus ca nu numai o singura data copii orfani de care se ingrijeste au fost otraviti. Deci, se poate si mai rau decat un incendiu. Sa nadajduim insa ca la Valea Screzii au fost doar niste accidente.
@ m. g.:
1. Exista toate indiciile, nu exista dovezi, fireste… Sunteti liber sa nu credeti.
2. Recititi, va rugam, ce (cum) am scris. Poate ca nu sunt si sa dea Domnul sa nu fie. Dar pana acum am gresit prin subestimare si apoi am vazut pana unde au mers. Cand e vorba de anumite structuri, stim deja ca sunt in stare de foarte multe. Nu inseamna ca si actioneaza mereu, dar in stare sunt.
Fatilor, s-a mutat Saccsiv la voi la redactie?
Parca-i recunosc stilul.
@ Ovidiu:
Stilul a ce? Al afirmatiilor parintelui Tanase care deranjeaza?
Saccsiv ramane aici, bineinteles:
http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2010/09/13/reeducarea-azi-duhul-bolsevismului-la-lucru-printre-crestini-si-inselarea-ideologizarii-sistemice/
http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2010/09/09/demontarea-unei-manipulari-si-o-invitatie-la-reflectie-pe-marginea-lucrarii-sistemului-antihristic-sine-ira-et-studio-daca-e-posibil/
Iar stilul sau, si in cazul de fata, am remarcat ca era acela de a-l lingusi temator pe acela care-l are la mana cu ceva. Nu se poate sa va fi scapat detaliul asta. Cand are un interes sau o frica, devine si el diplomat, agnos-tic, vrea lamurire pasnica prin dezbatere. Probabil efectul unei fraze cu iz de intimidare santaj, de anii trecuti.
Cand gazduiesti la tine pe blog manipularile si atacurile (la persoana!) josnice de tip securistic la adresa unui duhovnic cunoscut si respectat, cand te faci partas la masinatiunile si atacurile murdare ale unuia ca Bichir, sa mai indraznesti si astfel de insinuari la fel de perfide… spune totul despre o imensa deceptie. Macar de-ar mai exista un minimum de rusine. Am inteles insa, doare tare cuvantul parintelui Tanase, adaugat la atatia altii care au tras acelasi semnal de alarma. Trist, Ovidiu, sa faceti apologia sfintilor inchisorilor si sa folositi mijloacele prigonitorilor lor.
Bine zicea Sf. Nicolae Velimirovici, intr-adevar:
Prin K.K se vrea “modernizarea” ortodoxiei dandu-i un aspect mai soft si schimbarea perceptiei oamenilor fata de ortodoxie in general. Trebuie sa intelegem un lucru, ca cei caldicei sau cei care merg la Biserica (bisericosii) doar de dragul de a merge si carismaticii (visatorii, cei care cred in vise si minuni care nu legatura cu ortodoxia), astfel de oameni care vor sa ajunga la sfintenie fara traire, oamneii acestia vor fi mereu pacaliti de un K.K si altii ca el. Sunt multi ortodocsi care au venit din comunism si cititnd scrierile sfintilor parinti au inceput deja sa se creada sfinti dar fara nici un fel de traire.Dupa cum zicea Parintele Arsenie Boca ca doar putregaiul cade din Biserica Ortodoxa. Dilema ortodocsilor din ziua de azi este ca ei vor sa ramana si cu pacatele lor dar si cu biserica(ca asa e moda acum sa fi credincios) si atunci cand dau peste unul gen K.K @ co., se simt indreptatiti sa-i dea crezare si sa-l urmeze. Adica, ba, asta e si cu biserica cat de cat si nici prea aspru (sau deloc aspru) cu pacatele nu este, asa ca merge, ma identific cu el de minune. E normal sa fie mai usor asa, ce duhovnic, ce spovedanie alea tin de ortodoxia invechita, asta numai e la moda acum, uite ca se poate si altfel, si asa, incet, incet ajung sa se rupa de Biserica. Deja aici in America de Nord au inceput pe la unele biserici ( in special grecesti) sa nu se mai spovedeasca inainte de impartasanie, adica e optional. La noi de ex. vine din cand in cand arhiepiscopul Lazar Puhalo( cred ca-l cunoasteti) si face predici in biserica cum ca lumea exista de milioane de ani si ca adam si eva n-ar fi existat. Auzi nebunie. Acum sunt unii care-l cred iar marea majoritate (sper) care nu-l cred. Deci ca idee, fiecare se duce acolo un gaseste un stimul care se identifica cu pacatele din el.
“Nadajduim ca incendiile recente si repetate de la Valea Screzii sa fie cu totul fara legatura…”
Sa nadajduim! Cand am aflat despre incendii am vrut sa scriu un comentariu in care sa spun ca nu mi se par chiar intamplatoare, dar m-am autocenzurat cu gandul sa nu ma hazardez, sa lasam evenimentele sa se desfasoare, caci, daca e asa, adevarul va iesi oricum la iveala, mai devreme sau mai tarziu, atunci cand randuieste Dumnezeu!
Totusi, daca exista persoane (si vad ca exista!)care se indoiesc ca unii ar fi in stare sa recurga la asemenea actiuni criminale, sau daca isi inchipuie ca Parintele Nicolae Tanase, Mihail Stanciu sau alti si alti parinti, care nu doar ca spun lucrurilor pe nume, dar si actioneaza de multe ori cu forta si har, nu deranjeaza si daca nu cred ca se va incerca orice pentru oprirea lor, sunt cel putin naivi! Interesele sunt mari iar lupta pe masura! Este vorba despre procesul nivelator care trebuie sa duca spre o alta traire decat cea ortodoxa, spre o spiritualitate de tip new age. Prin acest KK se savarseste, asadar, o alta lucrare inselatoare draceasca impotriva ortodoxiei autentice, spre inselarea celor mai putin avizati, iar acesti preoti dau alarma si se opun din grija pentru turma! Parintele Tanase, in plus, lupta si impotriva avortului si face o lucrare minunata cu copiii abandonati, lucrand, in acelasi timp, la inimile oamenilor! Primul deranjat de catre preoti ca acestia este diavolul iar el lucreaza prin slujitorii sai din lume. Toti cei care se indoiesc ca acestia sunt in stare de orice sa citeasca vietile sfintilor, sa revada istoria Bisericii s.a.m.d. Sa ne gandim doar la istoria recenta, la ceea ce s-a intamplat in temnitele comuniste dar si in afara lor, la toate cazurile de otravire a unor arhierei, la prigonirea preotilor, calugarilor si laicilor marturisitori, in toate felurile posibile si printr-o salbaticie inimaginabila. Daca ne indoim de continuitatea acestei lupte pana la sfarsit inseamna ca nu am inteles nimic! Sa privim in jur cu ochi treji si sa vedem in ce lume traim! Sa nu ne lasam leganati de vise rozalii!
@Victor
Crezi ca toti cei care slujesc la o slujba ortodoxa se spovedesc inainte? Ma refer la clerici aici.
Si ce anume ar face diferenta dintre un cleric si un laic in privinta apropierii de Sf. Impartasanie? Oare nu toti trebuie sa se apropie la fel si anume cu frica de Dumnezeu, cu credinta si cu dragoste? Si spovedania ce inseamna pentru cineva ce isi doreste sa se impartasesca mai des cu Hristos? Iata cateva intrebari la care as recomanda gasirea unui raspuns mai intai si apoi plecat la speculatii. Este un articol f. interesant aici pe blog si anume ala cu pervertirea spovedaniei. La fel cum cu totii am pervertit Sf. Liturghie indepartand-o de la scopul ei principal si anume impartasirea credinciosilor, desigur nu oricum ci prin lucrarea unei constiite duhovnicesti intarita de un duhovnic. Nu avem de unde sa stim cum sunt cei ce se impartasesc, poate doar daca i-ati intrebat pe toti si v-au spus ca vin sa se impartaseasca fara sa se sinchiseasca de nimic si cu o constiinta amortita, ceea ce ma indoiesc.
@ Mircea:
O sa vezi si continuarea la materialul despre spovedanie. Din pacate, Victor are dreptate, acesta este “trendul” astazi, discutam de un fenomen in dezvoltare, nu de cazuri particulare sau de persoane. Realitatea e ca in general constiinta pacatului a slabit enorm si ca este ajutata si mai mult, tot mai mult sa se stinga.
@ Mircea
Te rog sa citesti mai atent ce am scris: “Deja aici in America de Nord au inceput pe la unele biserici ( in special grecesti) sa nu se mai spovedeasca inainte de impartasanie, adica e optional”.
Sa iti traduc in romaneste. Crestinii ortodocsi (de la unele biserici ortodoxe) din America de Nord se impartasesc fara sa se spovedeasca neaparat si asta nu o speculez eu ci vb. in deplina cunostinta de cauza. Unii preoti motiveaza acesta practica ca fiind necesara din motivul ca noii convertiti sau enoriasii in general nu se mai spovedesc si atunci li se pare trist sau ilogic sa se impartaseasca numai cativa copilasi. Personal mi s-a intamplat sa vizitez o parohie ortodoxa in care Sf. Liturghie se oficia in lb. engleza si sa constat cum toti cei prezenti s-au impartasit. Era si un arhiereu prezent si dupa primirea Sf. Impartasanii crestinii erau miruiti de sfintia sa. M-am dus si eu la miruit si inainte sa fiu miruit mi s-a oferit Sf. Impartasanie, am zis nu, pt. ca nu m-am spovedit si am mers mai departe la miruit. Acelasi lucru s-a intamplat si cu familia mea si cu cateva rude cu care mai venisem. Interesant a fost ca nici macar nu am fost intrebati daca suntem botezati (de obicei asa se intreaba aici cand vizitezi alta parohie), pur si simplu ne-au intins lingurita,(ca pe banda rulanta), puteam sa fim de alta religie sau in cel mai rau caz homosexuali, etc.
Mai am si alte exemple concrete si din alte surse dar sper sa fie de ajuns.
Ca sa incerc sa clarific si alte nelamuriri ( sper sa nu te superi). Ai spus:
“Oare nu toti trebuie sa se apropie la fel si anume cu frica de Dumnezeu, cu credinta si cu dragoste?”.
Una este teoria si alta este practica. Bineinteles ca asa ar trebui sa fie, dar asta nu inseamna ca nu sunt si exceptii. Sa iti dau un ex. Preotul nostru paroh a mentionat intr-o predica de la sfarsitul Liturghiei ca din pacate sunt multi dintre cei care se spovedesc si nu spun nimic la spovedanie.Fiind intrebati de ce nu au nimic de spus, au raspuns ca nu au pacate recente. Asta un ex. Alt ex. Din intamplare am vazut cum cineva din biserica s-a spovedit repede, s-a ridicat in picioare si a spus: “Parinte maine vin sa ma impartasesc” si a plecat. Preotul nici macar nu a mai avut timp sa-i dea un canon sau sa discute cu dansul. Putem spune ca acesta este un caz extrem de rar, dar totusi exista, si ce sa faci, sa-l impartasesti asa?
Si tot in legatura cu apropierea de Sf. Impartasanie, sf Simeon Noul Teolog in cartea sa, “Cateheze”, spune urmatoarele:
Deci acum spune-mi sincer, cati se apropie de Sf. Taine cu frica de Dumnezeu, cu credinta si cu dragoste ? Tocmai de aceea este neaparata nevoie de spovedanie inainte.
Mitropolitul Antonie Bloom a fost intrebat odata ce se intampla daca un crestin se impartaseste cu nevrednicie. Raspunsul a fost: Atunci Sf. Impartasanie numai intra si in suflet ci intra direct in trup si se elimina pe cai naturale, ca daca ar intra si in suflet omul s-ar face scrum.
Si in incheiere. Sf Grigorie de Nyssa meantioneaza ca Sf. Euharistie, ca prezenta a lui Hristos in inima noastra, face posibila repararea oricarei lucrari necurate si inlaturarea ei. Apoi adauga ca trezvia este o stare de jertfa interioara, o euharistie personala, o cruce nevazuta care se transforma, in momentul omorarii mortii, adica a duhurilor rele, in inviere. Deci, conclude (sfantul) ca tainta Sf. Euharistii, vine numai sa pecetluiasca aceasta stare interioara jertfelnica, sustinandu-o. Adica cu alte cuvinte ca trezvia este o stare complementara Sf. Euharistii. Cu alte cuvinte, Sf. Imparatsanie este benefica si ajutatoare, sfintitoare, etc., celor ce duc lupta prin trezvie si rugaciune cu pacatul la nivel de gand. Nu cum cred cei mai multi ca ba ma duc si eu sa ma spovedesc si dupa aia sa ma impartasesc si gata am terminat-o pe ziua de azi cu pacatul, pot sa mor linistit. Ortodoxia nu este o rutina ci o lucrare practica cu efecte de zi cu zi, minut cu minut, secunda cu secunda de LUPTA CU PACATUL si ISPITA. Macar atata sa intelegem, ca cu practica e mai greu, desi nu e scuzabil.
Va multumesc pentru traducerea in romaneste.
Nu sunt de acord sa existe doua masuri: una pentru laici si una pentru clerici. Daca un cleric nu se spovedeste de fiecare data inainte sa se impartaseasca atunci nici unui laic nu cred ca se cuvine sa-i cerem acest lucru.
Care este rezultatul concret al necesitatii (adica trebuie MUSAI) spovedaniei inainte de impartasanie?
– comunitati unde se impartasesc numai copiiï.
– adulti care doar in cele 4 posturi se impartasesc, cel mult.
Pe scurt o pervertire clara a sensului Sf. Liturghii. Nu am spus ca nu trebuie o pregatire pentru aceasta ci am spus numai ca impunerea unor trepte greu de atins, ca cele descrise mai sus, nu pot decat sa rezulte in:
– oameni carora le este teama sa mai vina la impartasit
– oameni care se considera nevrednici sa vina mai des dar care dintr-o data li se pare ca sunt vrednici o data sau de doua ori pe an.
– oameni care spun despre ei ca sunt pacatosi si pe care daca ii intrebi de ce nu stiu sau iti recita ceva pe care l-au citit prin carti.
Sunt de acord ca tendinta generalizata este de a lua Sf. Impartasanie cu o oarecare usurinta dar nu cred ca se poate face mare lucru la nivel general. Insa, cei care pot si au inteles sunt datori sa descopere celorlalti sensul clar si simplu al spovedaniei si al impartasaniei.
Tocmai ca asta SE POATE face: impunerea filtrului spovedaniei, dar facuta asa cum trebuie, nu formal. Si gasirea unei cai de mijloc, inclusiv pentru impartasire, iar nu ambitia (amagitoare) a atingerii masurii celor din biserica primelor veacuri, care traiau sub prigoana si in sfintenie, asteptand moartea in fiecare zi, la propriu. E o mare ispita pentru mireni, chiar daca sugerata de anumiti teologi liturgisti sau de anumiti ierarhi influentati de catolicismul aggiornat, sa-si puna problema: de ce preotii au voie, iar noi nu? Sa traiasca intai precum (ar trebui sa traiasca) un preot, si dupa aceea sa aspire la impartasirea ca si el, la fiecare la Liturghie. Altminteri, se duce spre mandrie si inselare, ne pare rau. Am mai scris si altadata despre asta si am dat si parerile marilor parinti contemporani, inclusiv a IPS Hierotheos Vlachos, mai recent. Nu e vorba de vrednicie la Impartasanie, ci de pregatirea cum se cade si de o constiinta acuta si vie a Tainei, dar si a pacatoseniei proprii. Din pacate, daca suntem cat se poate de lucizi si realisti, ne dam seama ca foarte putini dintre mirenii din lumea de astazi au constiinta si modul de viata care sa-i “recomande” sa indrazneasca la o impartasire duminicala. In plus, pericolul parerii de sine sau al elitismului nu este deloc mic.
http://www.cuvantul-ortodox.ro/2011/12/09/parintele-tanase-conferinta-de-la-bucuresti-serile-filocalice-audio-tarele-copilariei-copiii-care-cresc-intr-o-lume-fara-suflet-nov-2011/ (raspunde si la aceasta)
http://www.cuvantul-ortodox.ro/2011/10/24/mitropolitul-ierotei-vlachos-partea-a-doua-intrebari-si-raspunsuri-a-conferintei-de-la-iasi-despre-impartasania-deasa-rugaciunea-inimii-psihoterapia-ortodoxa-si-pr-ioannis-romanidis/
http://www.cuvantul-ortodox.ro/2011/08/29/ne-vorbeste-parintele-arsenie-papacioc-5-despre-spovedanie-si-impartasanie-cum-sa-ne-pregatim-si-cand-sa-ne-impartasim-des-sau-rar/
http://www.cuvantul-ortodox.ro/2011/05/11/parintele-dionisie-ignat-de-la-colciu-despre-spovedanie-si-impartasanie-plus-audio-si-video/
http://www.cuvantul-ortodox.ro/2008/09/20/fer-filotei-zervakos-cum-trebuie-sa-se-apropie-monahii-si-laicii-de-taina-dumnezeiestii-cuminecaturi/
http://www.cuvantul-ortodox.ro/2008/09/20/fer-filotei-zervakos-cum-trebuie-sa-se-apropie-monahii-si-laicii-de-taina-dumnezeiestii-cuminecaturi/#comment-11239
http://www.cuvantul-ortodox.ro/2008/09/20/fer-filotei-zervakos-cum-trebuie-sa-se-apropie-monahii-si-laicii-de-taina-dumnezeiestii-cuminecaturi/#comment-11261
http://www.cuvantul-ortodox.ro/2008/09/20/tainele-crestine-si-lucrarile-magice/
Tot raul spre bine, sa nadajduim la Maica Domnului si la Prea Sfanta Treime ca oamenii se vor sensibiliza si-l vor ajuta pe parintele Tanase sa-si duca lucrarea la bun sfarsit!
@Mircea ,
” – oameni carora le este teama sa mai vina la impartasit ” -nu inteleg cum vine asta . La o prima vedere as zice ca este bine pentru acei oameni , adica ar fi constienti de valoarea acestei Taine si , considerandu-se pacatosi , nu mai vin sa ia Sfanta Impartasanie . Dar daca ma gandesc mai bine , oamenii acestia habar n-au la ce anume renunta , ce anume pierd . Chiar sa existe aceasta categorie ?
” oameni care se considera nevrednici sa vina mai des dar care dintr-o data li se pare ca sunt vrednici o data sau de doua ori pe an.”
Pai nevrednici suntem tot timpul , asta este un lucru evident ( sau ar trebui sa fie ) pentru toata lumea . Cum adica , citim rugaciunile de dinainte de spovedanie si de dinainte de impartasanie si inca nu suntem in stare sa retinem ca SUNTEM PERMANENT NEVREDNICI de impartasirea cu Hristos si ca DOAR EL ne poate invrednici de aceasta prin harul Duhului Sfant !?
Pe de alta parte , cum sa chem eu pe Hristos sa ma invredniceasca de impartasire daca eu nu fac nici un fel de pregatire pentru a-l putea primi inlauntrul meu pe EL , cel Preacurat , cel Preasfant , fara sa trec printr-o perioada de post adevarat , fara pocainta adevarata ? Postul , infranarea pentru o perioada de timp cat mai lunga , pocainta , spovedania curata , intelegerea sensului Sfintei Impartasanii sunt , cred eu , motive temeinice pentru ca noi , mirenii , sa pasim spre impartasanie mai rar , pentru a o considera , tot timpul , MARGARITAR DE MARE PRET , asa cum si este .
Cred ca multi dintre noi uitam un lucru : faptul ca putem sa mergem ORICAND la spovedanie , chiar si saptamanal . Uitam asta dar am vrea , in schimb , sa ne impartasim cat mai des . Prin asta facem sa scada foarte mult valoarea ambelor taine , atat a spovedaniei , pe care n-o consideram suficient de inalta pentru a ne curati , dar si a impartasaniei , prin lipsa de pregatire pe care ar trebui sa o facem si prin coborarea ei la nivelul unei simple randuieli .
http://www.cuvantul-ortodox.ro/2011/12/15/duhovnicul-si-ucenicul-criza-vietii-duhovnicesti-a-credinciosilor-practicanti-si-pericolul-banalizarii-celor-sfinte-urgenta-iesirii-din-inertie-a-retrezirii-la-pocainta-adevarata-la-nevoin/
Poate ca aveti dreptate in ceea ce ziceti in legatura cu spovedania. Dar ce inseamna sa fie facuta asa cum trebuie? In plus de cele legate strict de spovedanie mai inseamna si urmatoarele:
– preotul sa aiba timp pentru fiecare in parte caci deschiderea sufletului si atingerea fondului problemei nu se face in 5 minute
– preotul sa aiba o parohie de dimensiuni rezonabile
– preotul sa nu fie impovarat cu partea administrativa si sa fie haituit cu obiective de vanzari de una sau de alta
– preotul sa aiba din ce trai
– parohie mica inseamna si venituri mici; preoti multi inseamna si dependenta de ajutor de la stat sau mai inseamna ca eparhiile sa finanteze acest efort.
Nu vreau sa spun ca totul inseamna bani ci doar ca modelul dvs. pare totusi ideal.
Pt. Mircea
Marinimia este pe cale de disparitie. Cati fii duhovnicesti ar da, pt.duhovnicul lor, 20 RON(de exemplu), pe luna.
“Tratamentele” duhovnicesti sunt, de departe, cele mai bune si pentru ca sunt aproape gratis. Vrem sa avem duhovnici la dispozitie, care sa se roage continu pentru noi, care sa traiasca si sa-si sustina familiile cu aer…
admin,
omul il uraste pe cel fata de care pacatuieste, atunci cand nu isi cere iertare si nu se pocaieste de greseala/rautatea sa. Altfel, cum ar fi putut Sf. Apostol Petru sa stea in fata Domnului dupa Inviere?
Sau atatia sfinti mari care dupa ce s-au pocait nu au luat calea pustiei ci au ramas in cetate ajungand chiar episcopi (cazul Sf. Ciprian)? Probabil ca omul care nu are curajul sa dea ochi cu cel caruia i-a gresit nu si-a schimbat si naravul o data cu parul.
Tinand cont ca ceea ce facem in viata aceasta vom lua cu noi in vesnicie, vai si amar de sufletele noastre. Apropo de aceasta, foarte bune articolele dvs despre spovedanie, pocainta, etc. desi marturisesc ca eu nu pot intelege cum un om poate lua in desert aceste lucruri.
Cred ca totusi formula de succes, ca sa zic asa cu un mic suras, nu este cea a impunerii unei proceduri anume, de genul: pentru a face asta trebuie sa faci mai intai asta.
Fara sa ne dam seama ajungem sa umplem credinta noastra de reguli rigide uitand ca de fapt ea este in primul rand o credinta a libertatii prin excelenta. Dar, in mod cert, pentru a intelege libertatea in adevaratul ei sens avem nevoie de lupta duhovniceasca.
Niciodata o masura potrivita unui om nu se poate aplica exact la fel altui om si poate si in aceasta consta subtilitatea si discretia duhovniciei. Iar pentru asta nu este nevoie sa fixam stachete, puncte de reper rigide si nici sa liberalizam cele sfinte ci este nevoie ca duhovnicul sa se coboare acolo unde este cel care vine sa se spovedeasca si astfel Hristos sa ii ridice pe amandoi cam asa cum a zis ca este acolo unde sunt adunati doi sau trei in numele Lui.
Iar coborarea asta este manifestarea libertatii duhovnicului si manifestarea vointei lui de a fi in comuniune cu cel pe care il spovedeste. Dar fara sa uite ca este pericol mare daca “leaga sarcini grele si anevoie de purtat si le pun pe umerii oamenilor, iar ei nici cu degetul nu voiesc sa le miste”.
@Mircea ,
” preotul sa aiba timp pentru fiecare in parte caci deschiderea sufletului si atingerea fondului problemei nu se face in 5 minute ”
Daca am face spovedania saptamanal sau la max. 2 saptamani , atunci n-ar mai fi nevoie sa chinuim duhovnicul si nici lista pacatelor noastre n-ar mai atat de lunga . Dar comoditatea noastra si lipsa de preocupare pentru ” calea cea stramta ” fac sa ajungem sub epitrahil atat de rar incat nici nu stim de unde sa incepem spovedania .
” Fara sa ne dam seama ajungem sa umplem credinta noastra de reguli rigide uitand ca de fapt ea este in primul rand o credinta a libertatii prin excelenta . ” Ma tem ca se intampla si in aceasta privinta ca si in cazul intelegerii democratiei de dupa `89 : fiecare a inteles ce-a vrut si a luat de bun ceea ce-l avantaja , ceea ce-l indreptatea . Libertatea in credinta consta in cu totul altceva , nu in a nu avea reguli care sa trebuiasca sa fie respectate , altfel s-ar putea sa ajungem sa gandim si sa ne manifestam haotic pretextand ca o facem in numele Domnului . A nu avea reguli suna un pic , asa , a la Klaus Kenneth sau impartasiri a la Vassula Ryden .
@fane
de acord cu ce ai spus
Vorbind acum exclusiv de mine, mi se pare interesant ca atunci cand vorbesc cu credinciosi ortodocsi, mai ales din diaspora mi se spune ca am o viziune foarte rigida asupra credintei si ca ma supun foarte multor reguli. Cand incerc sa imi dau cu parerea aici pe blog mi se spune ca nu inteleg libertatea asa cum trebuie.
De aceea cred ca mai intelept ar fi sa mai las vorbaria si sa ma apuc sa ma rog putin cate putin si sa incep si nevointa adevarata.
@Mircea ,
🙂
” Vorbind acum exclusiv de mine … ” , sa nu crezi ca eu nu intru cumva in aceeasi oala . Sa nu crezi cumva ca ceea ce criticam nu ma vizeaza si pe mine . As vrea sa ajung cat se poate de des la spovedanie si sa fac spovedania asa cum o asteapta Hristos , cu inima deschisa , cu inima franta , cu pocainta adevarata si deplina … Ma rog sa-mi ajute Dumnezeu sa reusesc , asta ar putea fi o tinta pentru anul 2012 . Dar nu dupa cum vrem noi ci dupa cum Ii este Domnului voia Sa .
Doamne , ajuta-ne !
KK e un Daniondin alte zari. GEMENII MADRIEI, interesant ca danionica nu-l sufera pe asta CU KILOMETRAJUL DAT PESTE CAP , ca-i mai (ne)BUN ca el. Ia sa se faca nea Danion preot sa vedem pe cestil vrea sa-si mai vanda carti…vechi…ca noi nu-i mai ia nimeni!
Din pacate sunt fel de fel de discutii pe tema impartasirii dese sau rare chiar intre slujitori ai altarului,de parca aceasta ar fi tema de discutie,Hristos nu se discuta ci se traieste.