Seceta se agraveaza. INDEMN LA RUGACIUNE PENTRU PLOAIE

• Basilica: ÎNDEMN LA RUGĂCIUNE PENTRU PLOAIE

În această perioadă de secetă care afectează grav culturile agricole, cu multe consecinţe imediate şi pe termen lung asupra vieţii oamenilor, Patriarhia Română adresează un îndemn stăruitor ierarhilor, clericilor şi credincioşilor ortodocşi să intensifice rugăciunea pentru ploi liniştite, folositoare vieţii oamenilor, vieţuitoarelor şi aducătoare de rod bogat al pământului.

Încrezători în milostivirea lui Dumnezeu, să avem nădejde că El va răspunde rugăciunilor noastre potrivit cuvântului Mântuitorului Iisus Hristos, „toate câte cereţi, când vă rugaţi să credeţi că le veţi lua şi le veţi avea” (Marcu XI, 24) şi va opri seceta care a cuprins întreaga ţară.

• Mediafax: Aproximativ 3.000 de locuitori din trei comune din Alba, fără apă potabilă din cauza secetei

Aproximativ 3.000 de locuitori din comunele Berghin, Ohaba şi Stremţ au rămas fără apă potabilă după ce fântânile din zonă au secat, iar autorităţile locale sunt nevoite să aducă zilnic apă cu cisternele pentru localnici. Prefectul de Alba, Dan Coriolan Simedru, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că în trei comune din judeţ se înregistrează probleme cu alimentarea cu apă a locuitorilor din cauza secetei prelungite.

Simedru a spus că în comuna Ohaba, în satele Berghin, Ghirbom şi Henig din comuna Berghin şi în satul Geomal din comuna Stremţ sursele de apă s-au epuizat din cauza secetei şi se înregistrează probleme în alimentarea cu apă potabilă a populaţiei.

În localităţile respective locuiesc aproximativ 3.000 de oameni.

El a dat exemplul satului Henig, unde alimentarea cu apă se face dintr-o singură sursă, care are nevoie de 24 de ore pentru ca puţul să se umple cu apă, astfel încât au fost impuse restricţii, iar apa este asigurată doar câteva ore dimineaţa. Potrivit prefectului de Alba, administraţiile locale din cele trei comune asigură zilnic apă potabilă pentru populaţie cu ajutorul unor cisterne.

“Am discutat în şedinţa Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă situaţia acestor localităţi, am cerut primarilor să asigure apă potabilă cu cisternele locuitorilor, iar în caz de nevoie pot primi ajutor şi din partea ISU Alba, care are în dotare autospeciale cu cazan de inox. Noi am luat toate măsurile şi suntem pregătiţi să facem faţă acestei perioade de caniculă şi secetă”, a spus Dan Coriolan Simedru.

În judeţul Alba, seceta prelungită a produs pagube şi în agricultură, peste 20.000 de hectare de culturi agricole fiind afectate, potrivit estimărilor Direcţiei Agricole Alba.

• ZF: Seceta dă startul pentru creşterile preţului porumbului

Seceta şi temperaturile ridicate au compromis deja o bună parte din producţia de porumb ce urmează a fi recoltată de fermieri în această toamnă. Dacă ploile vor continua să ocolească România, productivitatea la hectar va coborî la jumătate faţă de anii trecuţi. Pieţele internaţionale sunt însă deja inflamate ca urmare a secetei severe din Statele Unite, cel mai important jucător la nivel mondial. Cum va evolua în acest context cotaţia porumbului?

“Mă aştept la creşteri în continuare pentru porumb, piaţa din Statele Unite va da totul peste cap şi poate fi o a doua Rusie (în 2010 Rusia a blocat exporturile de cereale ca urmare a fenomenelor meteo extreme, în con­se­cinţă cotaţiile internaţionale au ex­plo­dat – n. red.). În România toţi tra­derii au în acest moment default-uri (contracte ne­executate de fermieri – n.red.)”, spune Iulian Gheorghe, director general al Ame­ropa Grains, unul dintre primii cinci jucători de pe piaţa locală a comer­ţului cu materii prime agricole.

O bună parte a caselor de comerţ au semnat contracte de achiziţie pentru porumb cu fermierii români în luna mai la cotaţii ce au variat între 180 şi 185 de eu­ro/tonă, iar acum fermierii sunt reti­cenţi în a executa aceste întelegeri pen­tru că preţurile s-au încadrat pe o pantă as­cendentă, subliniază traderul.

“Fermierii trebuie să înteleagă că pen­tru ei nu există pierderi, în schimb ne­exe­cutarea contractelor loveşte în plin traderii. Mă aştept ca la recoltare pre­ţul porumbului să fie undeva la 235-240 de euro FOB Constanţa”, adaugă Gheorghe.

În tabăra marilor producători agri­coli, cei care nu depind de spaţiile de de­pozitare sau de contractele sem­nate cu traderii, prioritatea în acest moment sunt irigaţiile pentru a putea limita scăderile de recoltă astfel încât la toamnă conturile compa­ni­ilor să se umple ca urmare a co­ta­ţiilor internaţionale în creştere. […]

Situaţia din Statele Unite dă tonul evoluţiei preţurilor pe pieţele internaţionale

Un prim semnal pentru evoluţia din această vară a preţurilor la porumb este dat de piaţa din Statele Unite, cel mai mare producător la nivel mondial. Recent, atât oficialii americani, cât şi fermierii au anunţat că vor recolta numai o fracţiune din suprafeţele însămânţate cu porumb în această primăvară.

Estimările din iulie ale United States Department of Agriculture (in­sti­tuţie echivalentă unui minister al agri­culturii – n.red.) arată că fermierii ame­ricani vor strânge în silozuri şi hambare 329 mi­lioane de tone de po­rumb. Proiecţiile din iulie au suferit o co­recţie severă de 12,2% faţă de luna precedentă.

Situaţia ar putea fi însă şi mai severă decât arătau proiecţiile făcute la începutul acestei luni.

Analistul american Michael Cordon­nier a inspectat în urmă cu trei săptă­mâni aşa-numita regiune “Corn Belt” (Cen­tura Porumbului) din nord-estul Statelor Unite, acolo unde este concen­trat grosul suprafeţelor acoperite cu porumb de fer­mierii americani.

“Dacă ai fi călătorit, în această regiune fără să ştii data din calendar, ai fi zis că este vorba despre sfârşitul lui au­gust (cu o lună înainte ca porumbul să fie recoltat – n.red.). Zona arată că şi cum ar fi sfârşitul verii şi nu sfârşitul lu­nii iunie. Situaţia din regiune este mai gra­vă decât mă aşteptam. Sunt zone unde recoltele sunt bune, dar acestea sunt excepţii”, notează Cordonnier pe blogul său de pe commoditiesjournal.com

Concluziile trase de analist în teren sunt întărite şi de statisticile oficiale ale ad­ministraţiei americane. Indicele “Palmer”, instrument de măsurare a se­cetei folosit de National Climatic Data Center (instituţie similară INMH din România), arată că situaţia din zonele mari producătoare de porumb din SUA a fost calificată ca fiind una de secetă severă sau secetă extremă. Cu o producţie americană zguduită puternic de condiţiile meteo procesa­torii şi traderii vor fi nevoiţi să se re­orien­teze către alte pieţe în condiţiile în care stocurile la nivel mondial nu oferă o marjă confortabilă de manevră. Prognozele USDA arată că eco­no­mia mondială va încheia acest an agri­col cu stocuri de 134 milioane de tone de po­rumb, după ce luna trecută progno­ze­le indicau stocuri de 155 milioane de tone.

Cu o ofertă în scădere pe pieţele in­ter­naţionale unii dintre potenţialii bene­fi­ciari ai acestei situaţii sunt producătorii agri­coli de la Marea Neagră, printre care se numără şi România.

România este un jucător puternic pe porumb la Marea Neagră

Dacă în cazul grâului producţia lo­ca­lă este depăşită cu mult de recoltele din Rusia şi Ucraina, în cazul porum­bului pro­ducătorii locali sunt mult mai aproa­pe faţă de cei doi giganţi agricoli de la Marea Neagră. Spre exemplu, în acest an Ru­sia are o producţie estimată de 7,8 mi­lioa­ne de tone de porumb, în timp ce Ucra­ina aduce în regiune alte 24 mi­lioa­ne de tone. În acelaşi ton Româ­nia are o pro­ducţie estimată de 6,5-7 mi­lioa­ne de tone, în scădere de la 11,7 mi­lioane de tone în anul 2011.

Deşi regiunea Mării Negre este afec­tată de temperaturile mari din ulti­mele două luni, impactul nu este la acelaşi nivel ca în Statele Unite.

“După problemele care au apărut din cauza vremii în momentul înfloririi po­rumbului au urmat alte zile toride, pier­derea apei s-a produs rapid pe fon­dul temperaturilor ridicate. Plantele au pierdut rapid apa acolo unde nu au fost iri­gaţii. Pierderea apei s-a produs într-un ritm atât de rapid cum nu am văzut în ultimii ani. Pierderile pentru porumb la cei care nu au irigaţii sunt în acest mo­ment foarte mari”, explică Lucian Buzdugan de la TCE 3 Brazi.

Pentru a securiza producţia de po­rumb, materie prima ce urmează a fi re­col­tată de pe 9.500 de hectare, exe­cutivul de la TCE 3 Brazi a aplicat şase udări peste 70% din suprafeţele aco­pe­rite cu porumb din Insula Mare a Brăilei. Costurile, estimate la 5,5 mil. euro, vor fi duble faţă de anii anteriori, însă Lucian Buzdugan estimează că producţia medie va fi de 8 tone/hectar după ce anii trecuţi productivitatea era cu 2-4 tone/hectar mai mare. În total în hambarele TCE 3 Brazi ar urma să se strângă aproape 80.000 de tone de porumb, potrivit estimărilor ZF.

Situaţia din Insula Mare a Brăilei este însă una dintre excepţiile la nivelul agriculturii locale în condiţiile în care puţini fermieri îşi permit să demareze programe extinse de irigaţii în lipsa unei infrastructuri dezvoltate şi a costurilor mari.

Preţul porumbului românesc va fi reglat în final de cererea internă

În acelaşi timp, fermierii locali sunt pro­tejaţi într-o anume măsură de agi­ta­ţia din pieţele internaţionale pentru că Ro­mânia nu are o bursă de mărfuri agri­cole conectată direct la pieţele internaţionale.

“În România avem avantajul că piaţa este una fizică şi nu una în majo­ri­tate bursieră. Porumbul este folosit în cea mai mare parte pentru furajele din in­dustria zootehnică. În final preţul va fi re­glat de capacitatea crescătorilor de ani­male de a susţine un anumit preţ. În caz contrar ei se vor reorienta către grâ­ul furajer pentru a-şi asigura necesarul de materie primă”, spune Ofelia Nal­bant, vicepreşedinte al Asociaţiei Ro­mâ­ne a Comercianţilor de Produse Agri­cole (ARCPA), organizaţie care reu­neşte cele mai mari case de comerţ cu materii prime agricole prezente pe plan local.

Ofelia Nalbant subliniază că posi­bi­litatea companiilor din industria zooteh­ni­că de a schimba porumbul cu grâul fura­jer a produs un efect de contagiune pe piaţă. “Preţul grâului furajer a cres­cut în ultimele zece zile cu 5 euro pe zi de la 190 euro/tonă la 240 de euro tonă FOB Constanţa”.

Recolta de porumb românească din acest an este estimată a fi cu o treime mai mică decât cea de anul trecut în con­tex­tul condiţiilor meteo nefavorabile. Astfel, potrivit estimărilor fermierilor ro­mâni, în silozuri se vor strânge în toam­nă 6,5-7 milioane de tone de po­rumb după ce în 2011 producătorii agri­coli au recoltat 11,7 milioane de tone, o recoltă-record pentru ultimii cinci ani.

În ultimii ani preţul porumbului din Ro­mânia a urmat o pantă descendentă în pe­rioada imediat următoare recoltei pen­tru că fermierii s-au grăbit să vândă pro­ducţiile ca urmare a lipsei spaţiilor de de­pozitare şi a obligaţiilor financiare faţă de furnizorii de inputuri sau utilaje.

Pe piaţa din România jocurile pri­vind producţia de porumb sunt fă­cute de companii precum TCE 3 Brazi, In­terAgro, dar şi de libanezii de la Maria Trading sau Agro Chirnogi. Astfel, TCE 3 Brazi, companie deţi­nu­tă de Culiţă Tărâţă, a acoperit aproa­pe 20%, adică 9.500 de hectare de teren, din Insula Mare a Brăilei cu porumb, iar grupul InterAgro are pe mai multe entităţi juridice 11.200 de hectare de te­ren care au fost în acest an însămânţate cu porumb. […]