SECOLUL EGOCENTRISMULUI (partile II si III). Vaste experimente sociale si manipulari politice. CUM AU “DOMESTICIT” OAMENII “BAIETII ADANCURILOR” PRIN CONTROLAREA SUBCONSTIENTULUI LOR (documentare video subtitrate si transcrise)
Nota noastra:
Continuam prezentarea documentarului Secolul Egocentrismului cu partile II si III, respectiv Fabricarea consimtamantului si Un gardian exista in mintile noastre: acesta trebuie distrus. Avem o marturie tulburatoare, aproape socanta, despre cat de perfectionate au fost metodele psihanalitice folosite de corporatii si guverne pentru a manipula alegerile oamenilor. “Baietii adancurilor“, psihanalisti folositi de corporatii si guverne, au identificat principalele bariere psihologice care trebuie inlaturate pentru impunerea unor modele consumeriste sau cum se pot deturna intr-un sens comercial sau politic personalitatile cele mai “individualiste” si refractare controlului social. Este foarte relevant modul in care corporatiile au reusit sa faca trecerea de la productia in serie la productia pe baza de grupuri-tinta, adaptandu-se noilor personalitati egocentrice. Asa s-a ajuns ca o miscare sociala care pornise de la ideea schimbarii si contestarii consumerismului si autoritarismului corporatist sa se transforme intr-un nou tip de consumator ce “isi cumpara” non-conformismul.
In aceste doua parti vom vedea, asadar, cum s-a ajuns de la societatea conformista consumerista americana, specifica unui capitalism al productiei in serie, la societatea afirmarii eului, a “non-conformismului” consumerist in care productia economica este mai degraba focalizata pe grupuri-tinta. Avem si un exemplu de cum se poate manipula o rasturnare a unui guvern legitim intr-o tara-colonie a corporatiilor americane si cum au fost impusi lideri politici ca Ronald Reagan sau Margaret Tatcher. Documentarele sunt insotite si de transcrieri pe larg a principalelor idei expuse.
Secolul Sinelui (Egocentrismului) – Fabricarea consimtamantului (partea a II-a)
Secolul Sinelui (Egocentrismului)- Fabricarea… de medialert
Transcriere-rezumat
– Dupa al doilea razboi mondial, guvernul american, corporatiile si CIA, in colaborare cu Anna Freud (fiica psihanalistului) si Edward Bernays, au elaborat tehnici de control a “mintii” poporului american (in limba engleza se poate folosi termenul de public mind care nu are un corespondent in limba romana).
– Pornindu-se de la ideea ca oamenii sunt dominati de forte irationale, s-a ajuns, prin psihanaliza, la concluzia ca se poate determina un fel de domesticire a maselor prin schimbarea structurii lor launtrice. Accentul era pus pe conformarea la tiparele social acceptate; problemele de adaptare sociala erau puse exclusiv pe seama unor nevroze/anxietati personale ce trebuiau anesteziate si nu pe seama realitatii insasi.
– In 1946, in urma statisticilor ingrijoratoare despre starea psihica a soldatilor americani din timpul WWII, presedintele Truman a semnat Actul National pentru Sanatate Mintala, marcand inceputul unui vast experiment social prin care psihanaliza era aplicata in masa, prin multiplicarea cabinetelor, introducerea lucratorilor sociali, a consilierilor de cuplu etc.
– Ernest Dichter, psihanalist vienez la randu-i, infiinteaza in SUA Institutul de Cercetari Motivationale, al carui scop era sa patrunda in “sinele secret” al consumatorului american: sa inteleaga motivatiile inconstiente care-i imping pe oameni sa cumpere sau sa fie atrasi de un anume lucru. El a folosit tehnica focus-grupului pentru a intelege de ce un anume produs comercial nu era vandut. Identificand bariera psihologica ce impiedica grupul tinta in a cumpara produsul, a elaborat o strategie publicitara menita inlaturarii acestei bariere. Succesul lui Dichter a creat o intreaga industrie de acest gen, “baietii adancurilor” fiind angajati de companii pentru a impulsiona vanzarile produselor.
– Dichter considera insa ca metodele sale puteau fi folosite nu doar strict in marketing comercial, ci si in controlul social. El a elaborat “strategia dorintei”, pornind de la ideea ca reclamele si consumul contribuie si la identitatea de sine a oamenilor, ca omul modern isi rezolva frustarile prin consum, auto-gratificatie, ceea ce ar duce la stabilitate politica.
– Elitele politice ale SUA au recurs la Edward Bernays pentru a gestiona starea de spirit a populatiei in contextul razboiului rece. Bernays considera ca sentimentul de frica inspirat de amenintarea razboiului ar trebui incurajat si manipulat.
– Cazul Guatemala si United Fruits: tara saraca, era o colonie bananiera (la propriu, United Fruits producand acolo banane) care era condusa de dictatori docili americanilor. Un lider local ales democratic a pornit o campanie impotriva United Fruits pentru a expropria terenuri si a le da populatiei locale. U.F. a apelat la Bernays, care a schimbat in opinia publica americana perceptia asupra guvernului national guatemalez, care, dintr-unul ales de popor si preocupat de binele tarii, a devenit o amenintare pentru democratia …americana. In contextul razboiului rece, guvernul guatemalez a fost asociat de Bernays de “amenintarea rosie” – a comunismului (desi nu aveau nicio legatura cu URSS), reusindu-se scoaterea din ecuatie a United Fruits si definirea situatiei in termenii comunism vs democratie si capitalism, nu in termenii coloniei si corporatiei vs interesele populatiei locale. Pentru a reusi acest lucru, a dus jurnalisti americani in vizita in Guatemala, aranjand intalniri cu politicieni atent selectati care spuneau ca guvernul este controlat de Moscova, si a bombardat mediatic cu stiri false presa americana.
– CIA a conceput o operatiune de inarmare a unei armate de rebeli, pornind o campanie violenta de teroare a fortelor adverse din Guatemala. Bernays, in acest timp, prezenta mediatic, in SUA, operatiunile sub sloganul “eliberarii Guatemalei”, rebelii teroristi fiind prezentati ca luptatori pentru democratie si libertate. Bernays a reusit sa remodeleze total situatia/realitatea.
– Bernays, considerand ca oamenii sunt irationali si prosti (stupid people?), nu pot fi convinsi prin argumentele rationale ca interesele democratiei americane sunt legate de cele ale corporatiilor, asadar ei trebuie manipulati pentru a accepta acest lucru. Operatiunea de manipulare a denumit-o ingineria/fabricarea consimtamantului.
– CIA a devenit interesata de experimentele de brainwashing (spalare a creierului) facute de URSS pentru a obtine personalitati umane mai controlabile. Ideea era ca in fiecare persoana exista o vulnerabilitate pe baza careia acea persoana poate fi programata sa fie ceea ce ea nu ar fi vrut sa fie. CIA a inceput, asadar, sa finanteze experimente in centre de cercetare. Unul din cele mai cunoscute experimente a fost condus chiar de seful Asociatiei Psihiatrilor Americani, dr. Cameron, care credea ca psihiatria ar trebui folosita in guvernare. El a incercat, prin doze de LSD si electrosocuri, sa creeze “oameni noi” din persoane cu diverse afectiuni, reducandu-i prin dozele mari la o stare vegetativa, depersonalizata, pentru a-i reprograma ulterior cu “date pozitive”. Toate experimentele de acest gen au esuat.
– In timp, in deceniul 7, psihanaliza freudiana care se baza pe conformismul social si pe control a inceput sa fie puternic contestata. O noua scoala psihanalitica a aparut: cea care se baza pe o metoda diametral opusa – nu controlarea sau refularea dorintelor inconstiente, ci exhibarea lor, afirmarea lor, precum si afirmarea “de sine” a psihologiei gandirii pozitive.
Secolul Sinelui (Egocentismului) – Un gardian exista in mintile noastre: acesta trebuie distrus (partea a III-a, romana)
Secolul Sinelui (Egocentismului) – Un gardian… de medialert
Transcriere-rezumat
– “Revolutia” psihologiei “eliberarii” si “afirmarii” sinelui nu a intarit personalitatea umana si nici nu a facut o societate mai buna, ci dimpotriva – a vulnerabilizat si mai tare individul, facandu-l o personalitate egocentrica si mult mai manipulabila de catre corporatii si guverne. Oamenii nu vor mai fi controlati prin reprimarea sinelui lor, ci prin hranirea dorintelor lor.
– Noul curent al psihanalizei a coincis cu anii revolutiei flower-power, ale miscarilor pentru drepturi civile si ale miscarii anti-razboiul din Vietnam si anti-corporatii din SUA anilor ’60. Unul din mentorii miscarii era Herbert Marcuse, ce critica psihanaliza freudiana pentru conformismul si genul de om unidimensional la care ducea, care se manifesta doar prin intermediul produselor de consum livrate de corporatii. Marcuse acuza faptul ca guvernele si corporatiile controlau nu doar oamenii, ci inclusiv subconstientul lor. Prin urmare, miscarile radicale de stanga inspirate de H.M. si-au luat sloganul: Este un politist in mintile noastre si acesta trebuie distrus. Iar mijlocul prin care acest “politist” trebuia distrus era distrugerea guvernului si a corporatiilor, inclusiv prin mijloace violente, pentru a crea o societate a egalitatii si iubirii. Miscarile de stanga au fost insa reprimate de politia SUA si au schimbat tactica: s-au concentrat nu pe activismul politic ci pe schimbarea omului, sinelui, pe crearea unui om nou, prin eliberarea lui de parghiile de control implantate de societate in interiorul sau.
– Noua psihanaliza a “revelarii sinelui” fost experimentata de un anume Fritz Perls care isi incuraja subiectii terapiei sale sa-si obiectiveze sinele subconstient sau “periculos” si sa vorbeasca cu el, scopul fiind sa-l ia in stapanire. Materialul filmat de la o terapie a lui arata cum un participant vorbeste cu acest “sine revelat” numindu-l demon si …luandu-l in stapanire (rezultatul concret fiind invers, in mod evident). In contextul miscarilor de stanga descrise mai sus, experimentele lui Pearles capata dimensiuni de masa, transformandu-se in miscarea de eliberare a potentialului uman.
– Experimentele lui Perls au devenit si sociale – aplicandu-se grupurilor mixte de albi liberali si negri radicali si… unor calugarite catolice. Rezultatul aplicarii terapiei “eliberarii” in manastire: sute de calugarite au renuntat la voturile monahale, manastirea desfiintata, iar cele cateva care au ramas in “ordin” au devenit “calugarite” lesbiene radicale.
– Noul tip de personalitate creat de terapia “eliberarii” a afectat afacerile corporatiilor din asigurari, ce erau construite pe morala protestanta. Studentii care adoptasera noile valori ale trairii in prezent nu mai erau insa sensibili la ideea de a-si asigura viitorul. Psihanalistii angajati de companiile de asigurari au descoperit insa ca si aceste noi personalitati, foarte preocupare de exprimarea sinelui, de propriul ego, sunt si ei potentiali consumatori – dar de un tip diferit. Ei nu voiau conformism, dar corporatiile puteau sa-i transforme in consumatori “individualizati” furnizandu-le exact acele produse care le dadeau sentimentul diferentierii de ceilalti, sentimentul non-conformismului.
– Werner Erhard a dus si mai departe miscarea initiata de F. Perls: el considera ca, de fapt, nu exista un singur sine al personalitatii umane, ci oricine putea sa fie orice. Cu o mare autoritate si priza in lumea academica, el a initiat seminarii (ulterior dezvoltate la scara gigantica si in numeroase aplicatii individuale si de grup) in care impingea si mai departe procesul de “eliberare” al sinelui, contestand teza lui Perls ca prin aceasta s-ar putea ajunge la vreun sine adevarat – de fapt, afirma Erhard, la capatul acestui proces nu se gasea nimic. Nu exista sine adevarat, la capatul regulilor si normelor de care personalitatea se debarasase exista NIMIC. Subiectii terapiei erau chemati sa se AUTO-CREEZE din acest nimic pentru a se inventa pe ei insisi, sa fie orice vor vrea sa fie. Imaginile de la seminariile sale de terapie sunt oribile – zeci de oameni urland si schimonosindu-se pentru a se “elibera” de controlul social interior.
– Ideea satisfacerii sinelui a inceput sa fie promovata si prin televiziune, raspandindu-se rapid. Daca la debutul procesului era afectata doar o mica parte a societatii, pana in anii 1980 marea masa era deja impregnata de ideile auto-afirmarii si auto-satisfacerii ego-ului. Corporatiile au sesizat oportunitatea – anume, sa-i ajute pe oameni “sa se exprime”… Au apelat in acest sens la cercetari aprofundate care au fost duse asupra acestui nou tip de personalitati “imprevizibile”. Cercetarile au revelat faptul ca exista, chiar si in cazul acestei categorii de consumatori “individualizati”, “imprevizibili”, non-conformisti, anumite tipare/patternuri de exprimare de sine: asa-numitele LIFESTYLES. Tiparele comportamentale se imparteau in diferite categorii – de la categoria celor “individualisti” care nu se auto-defineau in functie de status social sau bani ci in functie de motivatii interioare, la categoria “eu-sunt-eu“, a celor care se auto-defineau drept rebeli si creatori ai propriilor standarde impotriva celor traditionale, sau la categoria “experimentalistilor”, a celor ce se auto-defineau prin viata activa, hobby-uri etc.
– Corporatiile au avut astfel acces la motivatiile interioare ale oamenilor si ale acestor diferite lifestyle, ceea ce le-a permis sa le comercializeze, creand produse specifice pentru fiecare pattern comportamental al “nonconformistilor.” Dar nu le-au livrat doar produse comerciale, ci si politicieni care sa se potriveasca acestor motivatii.
– Un astfel de politician a fost Ronald Reagan care, ca si Margaret Tatcher in Marea Britanie, a avut un mesaj care a avut ecou in randurile “individualistilor”, accentul fiind pus pe restrangerea guvernului central din viata oamenilor. Acest lucru a fost o surpriza, deoarece categoria “individualistilor” era traditional aplecata catre stanga. Insa mesajul “libertar” a avut ecou in randurile ei.
– Corporatiile au folosit economic noua categorie psihologica de personalitati dezvoltand un consum adaptat specificului lor. Asadar, non-conformistii si criticii consumerismului au devenit ei insisi participanti la un nou consumerism, adaptat noului individualism si afirmarii eului. Produsele au inceput sa vanda lifestyles.
Ideea de a te auto-crea a devenit ideea de a iti cumpara noua identitate, noul ego.
Sinistra faza cu calugaritele romano-catolice din partea a III-a. Sau mai bine zis, pur si simplu demonica. Daca in inchisorile comuniste de la noi calugarii erau reeducati cu forta, pe calugaritele alea din California le-a invitat dracu’ la o cafea si o sedinta de reeducare, si ele s-au dus din dorinta de a parea suficient de “descuiate”. Rezultatul: au trecut de la Catolicism la lesbianism, fara sa le mai tortureze nimeni. Cum se spune: obtii (dracu’ obtine) mai mult cu o lingurita de miere decat cu un buoti de otet. De altfel e interesant de stiut faptul ca, Freud insusi definea tratamentul psihanalitic drept un proces de “reeducare”.