Laszlo Borbley: conceptul de STAT NATIONAL E PERIMAT/ Adrian Majuru: DEMISTIFICAREA utopiei periculoase a AUTONOMIEI TINUTULUI SECUIESC
- RFI:
Borbely: Conceptul de stat naţional este perimat şi trebuie eliminat din Constituţie
“Nu prin faptul că apare sintagma de stat naţional în Constituţie eşti mai patriot sau mai puţin patriot“. Declaraţia a fost făcută la RFI de vicepreşedintele politic al UDMR, Laszlo Borbely. El pledează pe de altă parte pentru o republică parlamentară.
Laszlo Borbely explică de ce vrea UDMR eliminarea sintagmei de stat naţional din Constituţia României: “Noi spunem acelaşi lucru din 1990: acest concept de stat naţional este perimat. De fapt şi Franţa a scos-o din Constituţie. Aici este, slavă Domnului, un stat multietnic, unde sunt 18-19 minorităţi în Parlament. Este pentru unii ceva simbolic, ceva sentimental. Nu prin faptul că apare această sintagmă de stat naţional eşti mai patriot sau mai puţin patriot“.
În opinia lui Laszlo Borbely, România nu mai e de multă vreme un stat naţional. “România, prin specificul ei, prin aceste regiuni, prin multiculturalitate, prin multietnicitate, după părerea mea de mult nu mai este un stat naţional. Nu mă refer la unitatea statului român şi la integritatea teritorială. Ne referim la sintagma de stat naţional, care după părerea noastră este perimată şi ar trebui scoasă din Constituţie“, consideră liderul UDMR.
Republică parlamentară, cu preşedinte ales de popor?
Pe de altă parte, Laszlo Borbely pledează “pentru o republică parlamentară, pentru că de fapt Parlamentul este instituţia de bază a unei democraţii şi eu cred că acest lucru nu este prezent în Constituţie foarte clar şi acest lucru trebuie clarificat, până unde merg atribuţiile Parlamentului. Aş opta pentru ca preşedintele, evident, să reprezinte România şi tot ceea ce ţine de aceste atribuţii ale preşedintelui. Nu am nici un fel de problemă să fie pe mai departe ales de popor. Sunt mai multe variante în Europa, unele ţări unde e ales de Parlament, dar Parlamentul este instituţia de bază şi acest lucru trebuie mult mai explicit formulat în Constituţie“.
“Poate să fie o republică parlamentară şi preşedintele să fie ales de popor, după părerea mea. Dar aici e de discutat. Evident, în cazul în care e ales de Parlament, preşedintele e mai… nu mai slab, dar e altceva, e un alt concept“, mai declară vicepreşedintele politic al UDMR.
Borbely: Ţinutul Secuiesc e prezentat mereu ca un fel de bau-bau!
UDMR pledează pentru o împărţire a României în 14 regiuni, cu Ţinutul Secuiesc “într-o regiune distinctă“. O spune într-un interviu la RFI vicepreşedintele politic al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, Laszlo Borbely. El deplânge faptul că subiectul
Ţinutul Secuiesc este prezentat mereu “ca un fel de bau-bau“.
Laszlo Borbely vede România împărţită în 14 regiuni: “Noi cred că suntem singura formaţiune care a depus în legătură cu regiunile economice într-adevăr o variantă de 14 regiuni, regiuni mai flexibile, mai mici, care ţin cont de tradiţiile locale, de cultura locală. E de discutat. De fapt şi în guvernele 2005-2008 şi după aceea au fost aceste prevederi, să discutăm şi să schimbăm cumva aceste regiuni în programul guvernamental. Nu s-a reuşit pentru că totdeauna e un blocaj, mai mult la nivel sentimental şi nu discutăm la rece şi economic, dar având în vedere şi aceste tradiţii şi cultura zonelor respective. Este o problemă deschisă. Oricum, va trebui cumva s-o tranşăm, probabil şi Constituţia şi reorganizarea teritorială, în 2013“.
Întrebat ce statut ar avea Ţinutul Secuiesc în viziunea UDMR privind reorganizarea administrativ-teritorială a României, Laszlo Borbely a răspuns: “Totdeauna se revine asupra acestui subiect, pe care unii îl prezintă ca un fel de bau-bau. Şi acum, în momentul de faţă, sunt două judeţe, unde majoritatea populaţiei este de etnie maghiară. În judeţul Mureş, aproape jumătate-jumătate. Nu se întâmplă nimic păgubos. Deci noi da, avem această concepţie cu cele trei judeţe într-o regiune distinctă. Mi se pare total justificată. Dar vă repet, e de discutat, sunt alte regiuni, toţi preşedinţii de consilii judeţene au spus acum vreo cinci ani că sunt prea mari aceste regiuni economice. De fapt, două dintre ele exced şi prevederile Uniunii Europene. Deci oricum va trebui făcut ceva cu aceste regiuni“.
Premierul Victor Ponta a declarat recent la Suceava că varianta USL de regionalizare, cu cele opt actuale regiuni de dezvoltare nu este bătută în cuie, dacă se prezintă o propunere mai bună, dar că este cea mai posibilă, informează MEDIAFAX.
Şeful Executivului a precizat că el consideră că la Constituţie şi la formarea regiunilor trebuie ca USL să discute şi cu UDMR şi cu PDL sau cu cine va mai fi reprezentat în Parlament.
- Cotidianul/ Adrian Majuru: Falsul entuziasm al federalizării
Un stat nu se face bătând din palme. Nu se hrăneşte din fantasmele vânătorilor de recompense politice oferite din conturile infractorilor doritori de un decupaj teritorial al deplinei infracţiuni. Entuziamsul afişat electoral în aceste zile este o naivă monedă de prostit masa electorală şi este pe deplin fals în aplicarea lui imediată. Vom oferi mai departe câteva exemple din istoria recentă a lumii.
Africa neagră a devenit independentă odată cu mişcarea de decolonizare. Frumos. Apoi, foarte repede, noile state s-au sufocat economic, entuziasmul neţinând de foame. Ele aparţineau înainte unei pieţe economice iar prin independenţă au ieşit din aceste pieţe, deoarece au trecut la monedă proprie şi decidenţi politici aidoma. În majoritatea acestor state, foste colonii britanice şi franceze, sărăcia şi foametea au devenit permanenţe istorice. Pentru a fi diminuate, unele dintre aceste state au acceptat o formulă de asociere politică şi dependenţă economică sub protecţia tutelară a fostelor imperii coloniale britanic şi francez, pieţe care de atunci se numesc Commonwealth, în cazul fostelor colonii britanice, şi La Communauté în cazul fostelor colonii franceze.
Altele nu au acceptat apartenenţa la un sistem economic viabil şi fie au intrat sub dictaturi îndelungate, urmate de fragmentarea teritorială a războiului civil (vezi Zair), fie au dispărut prin implozie. Adică avem frontierele deoarece le păstrează vecinii, dar în interior este vid de putere. Somalia este un exemplu. Apoi Eritreea, litoralul Etiopiei, nu ştim prea bine ce este. În Sudanul de sud s-a petrecut de curând un decupaj etnic şi s-a născut un nou stat. Am aflat preţ de o zi, două, de entuziasmul local şi apoi neant! Nimic!
Pentru Europa, reţeta nu este foarte străină de astfel de situaţii bizare, deşi avem alte realităţi demografice, economice şi culturale. În cazul Cataloniei, entuziasmul independenţei a fost serios stopat de foarte posibila ieşire din Uniunea Europeană a acestei regiuni, care doreşte să devină un nou stat. Acest lucru înseamnă renunţarea la moneda euro, dar şi la vechiul peseta. Şi apoi, desigur vize pentru fiecare ieşire dincolo de graniţe. Scoţienii, la rândul lor doritori de independenţă faţă de Anglia, cum au mai şi fost în Evul Mediu, au primit de asemenea veşti care le-au tăiat entuziasmul, inclusiv tinerilor din mediul urban. Londra a anunţat că, după separare, pensiile, ajutorul de şomaj, ajutorul social, asigurarea de sănătate nu vor mai fi plătite în lire sterline către scoţieni, ci vor fi plătite de noul stat scoţian în noua lor monedă! Dacă vor independenţă, atunci să şi-o asume şi dincolo de entuziasm!
Apoi avem o serie de state foarte mici, recunoscute oficial, şi anume Andorra, Principatul Liechtenstein sau Republica San Marino. De reţinut că aceste state nu pot supravieţui decât în asociere cu un vecin de care sunt legate prin tradiţia culturală şi piaţa economică deja stabilită de secole. Andorra rezistă datorită uniunii fiscale cu Spania şi peste 80% dintre exporturile ei merg în Spania şi restul în Franţa. Principatul Lichtenstein se află în aceeaşi situaţie de uniune fiscală, dar cu Elveţia, pe când Republica San Marino, cu Italia. Până şi Principatul Monaco, având o industrie a serviciilor de invidiat, se află în uniune fiscală cu Franţa.
Şi acum ce se vrea în România de către unii lipsiţi de frânele raţiunii economice, dar cu raţiuni politice mafiote? Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania, căruia i s-a ataşat şi UDMR, în dorinţa de a nu pierde plăcinta electorală, forţează cu inconştienţă şi lipsiţi, cum spuneam, de frânele raţiunilor economice separarea Ţinutului Secuiesc de România. De fapt, ce este acest ţinut secuiesc şi ce se vrea cu el?! Mă întreb dacă secuii ştiu cu adevărat ce li se pregăteşte de clica maghiară mafiotă, venită din vechiul partid comunist?! Secuii reprezintă o comunitate etnică unică în Europa, care nu au nici o legătură cu maghiarii ardeleni! Şi ei o ştiu prea bine! Este totuşi un mister pentru mine de ce secuimea acceptă jocul murdar, de deplină trădare faţă de interesele ei, manevră jucată de maghiarii ardeleni, şi anume substituirea decidentului. De ce să decidă elita comunistă maghiară în locul secuilor, viitorul secuimii? Pentru ce să decidă tocmai aceia care i-au asuprit şi deznaţionalizat crunt, atât pe secui cât şi pe români?! În sfârşit. Să presupunem, printr-un joc al imaginaţiei, că se împlineşte dorinţa mafiei maghiare, şi atunci, secuimea, oamenii obişnuiţi, ar trebui să ştie:
Decuparea secuimii din teritoriul României ar însemna un dezastru economic pentru o regiune şi aşa foarte săracă; zona Covasna şi Harghita reprezintă un fel de judeţ „Vaslui” al Transilvaniei. Aici se află polul sărăciei transilvănene. Catalonia, prin comparaţie, este o zonă bogată cu o largă deschidere la mare. Nu este o enclavă în mijlocul unui stat omogen etnic şi fezabil economic! Ţinutul Secuiesc va avea regimul statului Lesotho din inima Republicii Africa de Sud! Acestei realităţi economice şi sociale i se va adăuga noua realitate impusă de statutul independenţei şi anume:
Guvernul de la Bucureşti nu va mai fi obligat să plătească pensii, ajutoare de şomaj etc. în lei, locuitorilor unui alt stat. Nu înţeleg de ce aş contribui eu din cotizaţiile mele plătite la stat pentru întreţinerea locuitorilor unui ţinut care doreşte separarea de ţara mea. Să-şi plătească ei salariile cu moneda pe care vor trebui să o inventeze şi să o susţină singuri!
Ţinutul Secuiesc va părăsi Uniunea Europeană. Atunci locuitorii lui vor avea nevoie de vize pentru a trece în România. Cum vor călători şi cum îşi vor găsi de muncă din moment ce în proporţie covârşitoare singura limbă vorbită în zonă este maghiara? Foarte puţini vorbesc româneşte şi un procent cu mult mai mic cunosc limbi străine. Desigur, Universitatea Sapientia este foarte articulată pe crearea unei elite locale (ăsta a fost şi scopul creării ei, nu suntem cu toţii proşti în ţara asta), dar nu are forţa de a determina formarea unei baze administrative, de funcţionari poligloţi. Cum vor fi pătiţi? Ungaria abia se ajută pe ea şi este exclusă asocierea ei cu acest ţinut decupat artificial.
Noi românii trebuie să tragem serios la răspundere clica băsesciană, răspunzătoare pentru tăcerea complice din ultimii cinci ani faţă de mişcările secesioniste, antinaţionale şi antiromâneşti, care sunt organizate în Transilvania de foştii comunişti unguri. Şi apoi lipsa de reacţie a actualului guvern, dar şi a serviciului român de informaţii precum şi a celorlalte structuri instituţionale, care au drept obligaţie supremă (de aceia îi plătim din impozite şi taxe) să aibă reacţie imediată de apărare a statului român în faţa forţelor centrifuge care se agită în interior. Iar în ultimă instanţă mă întreb oare pe ce demografie electorală se mai bazează partidele maghiare odată ce votanţii de etnie maghiară sunt atât de puţini, încât nu le pot oferi nici măcar procentul de 5% de prag electoral. Care sunt oare mişcările de trădare venite din interior pentru a ajuta aceste forţe politice antiromâneşti să ajungă în Parlamentul României?! Căci este foarte clar, aceste mişcări au căpătat vigoare pe realitatea unui vid de putere şi de autoritate centrală în toate judeţele ţării iar de acest lucru sunt responsabili decidenţii politici români din ultimii 20 de ani.
Legaturi:
- Regionalizarea: pre-conditia GUVERNULUI MONDIAL/ Federalizarea Europei si faramitarea statului national/ Nationalistii catalani insista in obtinerea INDEPENDENTEI
- SECESIONISM IN BELGIA SI IN MAREA BRITANIE: flamanzii vor confederatie, scotienii tin referendum pentru independenta/ UE SI SINDROMUL IUGOSLAV
- UDMR vrea modificarea Constitutiei in 2013 pornind de la ARTICOLUL PRIVIND STATUL NATIONAL
- Mitingul radicalilor maghiari: LA REVEDERE, ROMANIA si SA PIARA TRIANON!
- Frunda: Romania sa o lase mai usor cu STATUL NATIONAL/ Miting in apararea STEAGULUI SECUIESC/ Manualul ISTORIA SECUILOR, lansat si la Sfantu Gheorghe
- Radicalizarea maghiarilor cu complicitatea UDMR: de la autonomia Tinutului Secuiesc la FEDERALIZAREA ROMANIEI si REFACEREA “CADRULUI IMPERIAL” (HABSBURGIC?)
http://www.doxologia.ro/puncte-de-vedere/ce-este-patriotismul-de-ce-merita-sa-ramanem-patrioti
“Article 1er : La France est une République indivisible, laïque, démocratique et sociale. Elle assure l’égalité devant la loi de tous les citoyens sans distinction d’origine, de race ou de religion. Elle respecte toutes les croyances. Son organisation est décentralisée.
La langue de la République est le français.”
sunt perfect de acord …sa aplicam ad-literam si pentru Romania (chiar daca dispare notiunea de National).
ca sa fie mai limpede:
“Le peuple français proclame solennellement ….” (Préambule)..adica POPORUL FRANCEZ…
(http://www.assemblee-nationale.fr/connaissance/constitution.asp)
CINE decide daca este perimat sau nu? Peste tot s-au mai propasit oameni veniti din alte tari. Este mai degraba o virtute sa nu ingradesti libera circulatie sau nevoia de a te refugia undeva pe pamant. Dar a socoti 18 – 19 minoritati avand fiecare o masa critica suficienta sa arunce in aer un stat ca al nostru este mai degraba un serios derapaj mental. ESTE O BOALA!
Ungurii au doua probleme majore de adaptare la fusul orar din Europa:
1) Asimilarea ideilor si lectiior democratiei, dar si ale istoriei. Cand sunt minoritari vor sa conduca si sa decida ei, cand sunt majoritari se transforma in asupritori fara mila, totdeauna animati de aceeasi idee “mareata” de a stapani alte popoare!
2) Comunicarea prin cuvinte: valoarea de adevar este pentru ei ceva facultativ, “loose”, vag, schimbator, alunecos, relativ, asimetric. Daca vorbesc cu cineva transmit semnale pentru altcineva, daca apar la o emisiune tv nu raspund decat la ce vor si cum vor, prefacandu-se ca n-au inteles sensul.
Vorba parintelui Paraian: “in mintea stramba si lucrurile drepte se stramba”!
As dori sa ma contraziceti! as dori sa nu fie asa! as dori sa aflu ca exista o miscare ungureasca care sa nu fie prin definitie ostila, tradatoare, dusmanoasa, manipulativa, orgolioasa, profitoare! eu nu cunosc dar daca exista promit sa am toata stima pentru ei! as dori sa cunosc care sunt adevaratii sfinti unguri in transilvania, sa ma duc la moastele lor sa ma rog, sa-i cinstesc, sa-i laud, sa zic in gura mare ca neamul acesta este unul de mare isprava! (sper ca nu-mi va raspunde nimeni ca unul dintre ei este Kosuth!)
Si inca ceva in legatura cu acest ciudat “concept”: daca ar fi dupa mine as fi adeptul DEMOCRATIEI DIRECTE si adversarul inversunat al ideii de delegare, a unui delegat care delega un alt delegat, care sa deleaga pe cineva pentru functia de presedinte! asta a fost doar si pe vremea lui Ceauisescu nu?
Acest “concept” este o noua tentativa de violare a ideii de democratie.
Nimic din asteptarile unui cetatean de rand nu va razbate printre etajele birocratiei si coruptiei intr-o astfel de democratie bizara! De altfel toti dusmanii Romaniei – nu putini – a “batut calul” pe ideia regionalizarii:
Hitler, Stalin, iar acum noii stapani ai unei Europe in agonie morala si spirituala…
Eu zic să facem ca-n Franța! Fără stat național și fără minorități!
http://www.vietile-sfintilor.ro/vieti/iulie/07-26-sf_cv_moise_ungurul.html
In plus, nu toti ungurii sunt entuziasmati de agendele secesioniste sau autonomiste, nu agreeaza implicarea tot mai mare a lui Orban in Transilvania si gruparile sale parazitare.
Îmi cer iertare, dar nu prea pot fi de acord cu domnul Majuru. Începând cu începutul, exemplele cu statele din Africa sunt nerelevante. Ţinutul Secuiesc(Ţ.S.) și România sunt angrenate în cu totul altfel de relaţii, cu aşteptări diferite. Nu putem vorbi nici despre relaţii coloniale, iar în caz de rupere (independenţă sau autonomie extinsă) nu putem vorbi despre alunecarea în autoritarism. Din contra, aşa cum probabil vom vedea, ţinutul secuiesc urmează să devină model de europenism, în ochii unor români năuci. Exemplul vidului de autoritate din statele africane e și el greșit adus în discuție, întrucât aceste state se bazează foarte mult pe relațiile de autoritate tribală. Avem oricum de a face cu ierarhii naturale, foarte solide, care exced cadrul de înțelegere a europeanului, care înțelege autoritatea statului doar din prisma culturii sale. Altfel, liniştea din acele zone e explicabilă prin lipsa de informații din acea zonă, dar și lipsa de interes față de statele africane în general. Oricum cea mai importantă şi actuală temă geopolitică a africii se referă la expansiunea economică a Chinei, căreia SUA i-a opus instituirea AFRICOM şi adoptarea strategiei coridoareleor umanitare în statele pivot, prin care pot fi justificate intervenţii militare paralegale/paralegitime. E de ajuns un search humanitarian wars doctrine şi Africom pentru edificare.
În continuare, exemplele catalan şi scoţian nu sunt relevante întrucât în cazul acestora nu avem de-a face cu obiectivul constituirii unei enclave autonome, care să forţeze un coridor către ţara mamă. Cele două situaţii europene se pretează negocierilor cu statele de care aparţin acum şi pleacă de la premisa obţinerii unei autonomii fiscale extinse, prin care zonele disidente, în principiu, să beneficieze cu prioritate de avantajele economice proprii (industrie în catalunia, petrol/gaz în scoţia). Practic, independenţa politică este justificată deschis de obiective economice, ceea ce nu este cazul la noi cu Ţinutul secuiesc, decât în subsidiar. Andora, monaco, san marino etc fac parte din altă categorie a statelor dependente şi chiar nu văd motiv pentru care sunt relevante pentru situaţia noastră, întrucât pe noi nu ne încălzeşte cu nimic să tolerăm un ţinut secuiesc aflat pe poziţia unui san marino.. ar fi deja o mare înfrângere pentru noi.
Mai departe, dependenţa economică nu are relevanţă la nivel politic, ci la nivel social. Cu alte cuvinte, politicienii din Ţinutul secuiesc pot continua să facă gălăgie şi să speculeze în favoarea obiectivului lor greutăţile economice pe care le îndură populaţia maghiară. Acesta este motivul pentru care nu va exista o declarare abruptă a independenţei ŢS. Degeaba dăm exemplul statului Lesotto, România în ciuda intereselor academice ale domnului general M.I.Ionescu, strateg militar român, nu are nimic în comun cu Africa de sud, o mare putere politică, economică şi militară. România nu funcţionează nici în prezent şi e victima arbitrariului şi hazardului, ce să mai vorbim dacă am avea o gaură în mijlocul ţării. Faptul că Ţinutul secuiesc e un fel de Vaslui al Transilvaniei a fost în dese rânduri reclamat, întrucât constituie o tactică a ungurilor (autorităţilor locale) de a conserva procenul demografic. Niciun român nu se va muta într-o zonă săracă care nu îi oferă oportunităţi de dezvoltare. Această idee este explicată în clar de telegramele wikileaks din 2007, deşi unii ziarişti(?) acuză neglijenţe deliberate ale Bucureştiului..
Mai departe, plata pensiilor şi alte contribuţii presupun existenţa unei rupturi şi avem exemplul de succes al statului independent Kosovo, unde Serbia furnizează 80% din necesarul de energie electrică şi alte materii prime necesare funcţionării unui stat autonom, tocmai ca urmare a presiunilor externe privind „necesităţile umanitare”. Practic, ceea ce nu paote furniza Kosovo către cetăţenii proprii, furnizează Serbia. Kosovo nu a adoptat altă monedă, ci a împrumutat marca germană iniţial, apoi a trecut la euro. A şi fost alimentată cu valută cash în acest scop. Să nu comparăm totuşi Albania cu Ungaria, în privinţa forţei economice, oricât se străduie unii sau alţii să ne explice că ungurii sunt pe maginea prăpastiei. Dimpotrivă, în ritmul şi direcţia actuală de dezvoltare, Ungaria va deveni princpala forţă economică central europeană până în 2020, depăşind procentul de creştere al Poloniei. Este suficient să privim coridoarele paneuropene de transport şi cele energetice, chiar fără alte aspecte suplimetare, pentru a înţelege dinamica dezvoltării central europene în următorii ani. Asta contar celor spuse de diletanţi notorii..
Ţ.S. nu va părăsi EU pentru că nu vrea iar România nu are forţa de a impune vize şi izoarea economică şi politică la care visează domnul Majuru. Iar despre tragerea la răspundere a trădătorilor.. mi se pare că e cam târziu.
Subliniez că nu am nimic cu domnul majuru, sau cu textul lui propriu zis. Mă supără doar că se încadrează în categoria dezbaterilor care pleacă de la premisa băsesciană conform căreia „ungurii nu pot pleca cu ardealul în spate”, făcând trimitere la dependenţa acestora de România, pentru gaz/combustibil, electricitate, circuitul alimentaţiei publice etc. Şi, în consecinţă, zic ei că nu ar trebui să ne facem griji în privinţa lor. Şi articolul de sus bate cam în aceeaşi direcţie, cu imposibiliatea Ţ.S. de a se dovedi fiabil dpdv economic.
Însă noi trebuie să avem în vedere realitatea concretă: ŢS este o entitate politică şi administrativă de fapt, cu instituţii specifice funcţionale, cu conexiuni legitime cu alte entităţi politice şi administrative de drept public. Practic, ŢS este deja un stat care funcţionează de facto, cu proprii funcţionari, cu instituţii replică celor româneşti. Deja aceste instituţii au tradiţie de funcţionare, se legiimează printr-un obiectiv politic necombătut, preluat în studii de specialitate de peste hotare, anume obţinerea autonomiei unui ţinut maghiar istoric. Dar, de facto, ŢS există foarte concret, în exact modul propus de liderii maghiari. Search google pentru autonomie ţinut secuiesc pentru a avea o imagine de ansamblu asupra anvergurii acestor mişcări antistatale. Elocvent este şi faptul că ŢS are reprezentanţă diplomatică la Bruxelles, europarlamentari, vice preşedinte parlament european chiar. Deschideţi un site baăsist, care a preluat mai toate declaraţiile d-lui Băsescu, RL sau Evz şi selectaţi tagul „autonomie”, pentru a observa (vizual la o adică) ponderea reacţiilor şi contrareacţiilor pe acest subiect.
Pentru a înţelege mai uşor că ŢS este deja pierdut şi că ne aflăm în faţa faptului împlinit, în aşteptarea oficializării, ar trebui să vorbim despre o vulnerabilitate extremă a statului nostru, la care m-am ferit să mă refer din motiv de minimă politeţe.
Mă refer la pasiunea prinţului Charles al Marii Britanii pentru România.. pardon Transilvania.. pardon Ţinutul secuiesc. E deja de notorietate faptul că prinţul Charles este al anumitor locuri (şi doar a unora) din România. Acest fapt a devenit cunoscut nu doar românilor, ci englezilor şi, în principiu, tuturor occidentalilor ce vor dori în viitorul mediu-apropiat să afle ceva despre Transilvania. Însă dacă ar fi să privim mai îndeaproape la acest interes, putem observa o serie de aspecte ciudate. Cum ar fi faptul că prinţul nu a legitimat nici un simbol românesc, în ciuda mediatizării Transilvaniei. S-a întâlnit, parcă tras cu forcepsul cu preşedintele Băsescu (are deci circumstanţe atenuante), însă nu s-a apropiat de alte simboluri ale ţării, aşa cum ar fi fost normal. În peregrinările sale a fost, mai degrabă oaspetele familiei contelui Karoly, decât a unor personalităţi române. În mod foarte ciudat, deşi s-a declarat „dat pe spate de frumuseţea” României (Transilvaniei ca să fim exacţi), nu a căutat să cunoască şi alte zone, persoane etc. Spre exemplu, deşi este rudă cu regele Mihai al ROMÂNIEI, nu s-a afişat cu vreunul din reprezentanţii casei regale, în mod semnificativ, nu a fost însoţit de aceştia, nu i-au fost făcute cunoscute alte situri de vizitat din ţara noastră. Ai spune, că Prinţul Charles a fost lovit în moalele capului de acest interes exclusiv şi (iată) durabil faţă de judeţul Covasna, motiv pentru care unii chiar s-au grăbit să şi-l însuşească drept ambasador al Ţinutului Secuiesc (dpdv turistic bineînţeles!).
Pentru cei care se vor grăbi să spună că Prinţul Charles s-a legitimat drept rudă a lui Vlad Ţepeş (de-a dreptul penibil din partea unui monarh englez, care în alte condiţii ar fi lăsat vreun cercetător oarecare să enunţe teza aceasta, fără să şi-o asume), vă reamintesc că pentru occidentali, Ţepeş e conte de Transilvania, iar nu domnitor al Ţării Româneşti.
Lăsând acestea la o parte, vă propun o ipoteză. Să presupunem că după alegerile din 9 decembrie, nici un partid maghiar nu reuşeşte să accedă în Parlamentul României şi, în urma unor provocări experimentate în trecut, se ajunge la un conflict interetnic deschis, mediatizat pe larg (ex.Tg.Mureş). Care credeţi că ar fi prima soluţie oferită? În mod natural, e menţinerea statu quo-ului, cu relegitimarea actorilor implicaţi. Însă de această dată, pentru un observator extern, populaţia maghiară este cea care doreşte menţinerea stării de fapt, a reprezentării politice şi a exercitării autonomiei DE FACTO, deja obţinute. Pentru un străin, nu poate fi explicat interesul român pentru ŢS altfel decât prin interes imperialist, dorinţă de stăpânire etc. România în acest moment nu este în situaţia în care mai poate argumenta şi legitima în faţa unui străin neştiutor dreptul propriu de suveranitate asupra acestor teritorii (smulse Ungariei „Mari”prin nedreptul Tratat de la Trianon). Practic suntem la un pas distanţă de legitimarea tuturor instituţiilor „secuieşti” despre care spuneam că au deja tradiţie instituţională de câţiva ani. Dar în condiţii normale, de ce ar fi interesată o europă zguduită de criză de certurile interetnice din vasluiul Transilvaniei? În absenţa oricăror alte informaţii, sunt slabe şanse ca orice s-ar fi întâmplat în Covasna să ajungă în The Telegraph-ul englez. Însă este uşor de ghicit care vor fi materialele lacrimogene care vor fi folosite mediatic pentru a pune în context eventualul conflict. O zonă oarecare din România, este de fapt unul din cele mai frumoase locuri din Europa, acest Tranquil Heaven (www.huffingtonpost.com), cu una din cele top 10 proprietăţi din lume. Ce să mai vorbim despre posibilii mediatori, Brahimi, Kofi Anan, Ban Ki Moon sau.. prinţul Charles? Pare-se că i-a fost pregătit din timp acest rol, păstrându-se într-o echilibru/neutralitate complet şi absurd nenaturală, chiar luând în considerare, rezerva, eticheta şi uzanţele caselor regale, faţă de statul de care a fost atât de impresionat (impresie personală). Oare o fi greu să combaţi în străinătate imaginea ţiganilor din metrourile occidentale (pe principiul rasei inferioare) care au atacat ungurii paşnici care se îngrijesc de ultimul colţ de rai din Europa?
ŢS, după spusele reprezentanţilor lor nu este interesată de independenţă, ci de autonomie, ceea ce este mai nefavorabil nouă decât independenţa. Aşa cum păţesc sârbii sau basarabenii s-ar putea să ne trezim că plătim plătim şi facturile „secuilor”, fiind mereu puşi la colţ pentru nerespectarea drepturilor minorităţilor şi a acordurilor de negociere/mediere cu marile puteri ale europei care vor garanta securitatea ŢS. Vara asta am fost făcuţi pilaf pentru că am îndrăzit să suspendăm marioneta locală, ce să mai vorbim despre un posibil scenariu de genul celui descris mai sus. De fapt, în ipoteza redesenării graniţelor în 8 ani de zile, necesită obligatoriu un astfel de pas intermediar.
La momentul actual USL este complet în aer, zbuciumându-se să ne aminetască motivele pentru care l-am votat pe Băsescu în 2004 cu două mâini. Practic, ţara este o ruină şi se îndreaptă fără nici un dubiu, către o iarnă de scandal, în care Băsescu nu îl va numi pe Ponta premier pentru a sparge USL-ul. Chiar şi o nouă suspendare îi este benefică, întrucât în caz contrar, majoritatea absolută în parlament îl poate lăsa în doar două săptămâni, în modul cel mai democratic cu putinţă, şi fără CSAT şi fără control servicii secrete, CCR, ANI ş.a. Mai important decât acestea, o aşezare calmă a discursului politic, de pe poziţii victoriase, l-ar face pe Băsescu să pară perimat, l-ar evacua definitiv din atenţia electoratului oricâte şicane ar mai încerca acesta să facă, fiind lipsit de colţii instituţiilor de forţă. Din acest motiv, lui Băsescu îi convine scenariu de cataclism total, de sinistru generalizat, cu anarhie şi dictatură simultană, pentru că doar în astfel de împrejurări îşi poate justifica discursul şi acţiunile sale scelerate, de care nu se mai poate elibera. Reîntoarcerea la o minimă normalitate ar face ca întreaga societate să treacă peste episodul Băsescu ca peste un vis foarte urât.
Din acest motiv, în mod cert ne aşteaptă o perioadă grea, trezindu-ne praf şi pulbere în primăvară (a se citi scenariile dlui Bogdan Chiriac, cu menţiunea că, personal, speculez că Băsescu nu îl va numi niciodată pe Ponta premier). Ar fi unul din momentele oportune pentru scenariul maghiar descris mai sus, când Băsescu poate justifica recunoaşterea internaţională a ŢS ca urmare a abuzul împotriva statului de drept şi izolarea României din cauza USL-ului. Bineînţeles că el ar fi negociatorul cu ieuropenii, cel ce ar evita o independeţă a la Kosovo în favoarea unei autonomii similare altor regiuni din europa (spania, italia etc.)
Cred că acesta ar fi al 11-lea ceas în care decidenţii români să se trezească şi să abordeze profesionist problema ŢS, întrucât personal nu văd alte borne de atins de către unguri, nu văd nimic, dar nimic, care să le lipsească pentru a-şi oficializa victoria. Dacă după toate analizale făcute, va părea că e un teritoriu pierdut, România fiind prinsă în jocul/programul de parcurs al părţii maghiare, este esenţial ca ţara noastră să-şi recâştige iniţiativa strategică cu privire la această chestiune. Cu alte cuvinte, decât să aşteptăm să ne fie dat peste degete din pricina tulburărilor etnice, trezindu-ne într-o situaţie de supraveghere în care am duce dorul MCV-ului parfum, mai bine să preluăm iniţiativa şi să supralicităm cu o ofertă condiţionată a autonomiei, condiţionare prin care să obligăm ŢS să asigure drepturile minorităţii române locale, impunând organe de supraveghere, condiţii birocratice, negocieri, în care România să-şi menţină iniţiativa. După tatonarea şi verificarea fiabilităţii în cadrul unor negocieri secrete, la nivel de discurs european, România se poate arăta cea mai tranşantă reformatoare a problemelor etnice, după ce nu ne-am codit să tăiem cei 25%, o ţară ca să-şi asume reforme structurale „curajoase” în taote domeniile (poate chiar redevenţe, naţionalizări, reindustrializare etc), care să promoveze o soluţie revoluţionară şi pacifistă, chiar faţă de statele cu probleme sensibile ale minoritarilor. S-ar formula un model românesc de dezlegare a acestora, care ar putea însă să se arate falimentar în cele din urmă (10 ani de încercări inutile, timp în care statul român ar putea desfăşura o activitate agresivă de susţinere/consolidare a minorităţii româneşti din ŢS). Un eventual eşec al soluţiei româneşti ar putea fi primit cu uşurare de alte state europene vizate de modelul românesc, ar bloca orice altă iniţiativă către partium, câtă vreme nu ne-am lămurit cu autonomia şi drepturile românilor nu sunt respectate, fiind discriminaţi etc.Încă odată, vorbesc doar de discursul public şi de iniţiativa strategică, în condiţiile în care continuarea direcţiei actuale ar conduce la rezultate mult mai grave şi cu efecte îndelungate. Recunoaşterea anticipată a unei stări de fapt existente poate fi mai avantajoasă decât prelungirea agoniei, până în momentul în care vulnerabilitatea statului este totală.
Scenariul de mai sus presupune însă, politicieni de care nu avem, care nici măcar nu există în cadru, un consens politic solid şi pe deplin asumat şi un stat cât de cât robust, căruia să nu îi poată fi impus din afară (de mai sus adică), alt ritm de joc/alt fel de joc decât cel pe care îl doreşte. N-avem nici de unele..
Iertaţi-mi romanul! Doamne, ajută!
apropo de ce observatiile lui Utzu de mai sus, ref. la printul ce se revendica a fi cu “sange transilvan”:
De Ziua Naţională, Gândul vă prezintă MIRACOLUL DE LA VISCRI: cum poate renaşte România prin tradiţii, muncă şi încredere în sine. VIDEO
Lecţia de patriotism a săsoaicei Caroline Fernolende, femeia care l-a făcut pe Prinţul Charles să se îndrăgostească de România
http://www.gandul.info/reportaj/de-ziua-nationala-gandul-va-prezinta-miracolul-de-la-viscri-cum-poate-renaste-romania-prin-traditii-munca-si-incredere-in-sine-video-10345476
Interesanta analiza si solutia lui Utzu. Oare ii duce mintea pe usl-isti sa faca o astfel de manevra?
Doamne ajuta-ne!
@Geta:
Analiza e interesanta, dar solutia e cel putin nerealista si poate si neadecvata. Regimul basist, extrem de performant in propaganda si cu influenta in lumea vestica, ar putea foarte usor sa declanseze o campanie mediatica in care sa faca praf PPMT-ul lui Laszlo Tokes si al liderilor secuilor, aratand conexiunile dintre aceasta miscare si Jobbik, miscarea antisemita a Ungariei (care tocmai ce incepe sa faca liste cu evrei), demontand adica pretentia de miscare a acestora ca miscare democratica si federalista, aratand substratul sau imperialist, sovin, nostalgic si filo-hortyst. Fara isterii si fara alarmisme, ci calm, metodic si analitic, asa cum se scrie pe dw. Unele regimuri politice si in unele zone ale societatii serviciile se strofoaca sa creeze miscari false, provocatoare, care sa fie extremiste pentru a compromite agenda diverselor grupari. Or aici PPMT-ul ofera totul pe tava, nici nu mai trebuie SRI-ul sa creeze organizatii fantoma, pur si simplu miscarea asta e de la originile sale astfel. Bineinteles insa ca aceste servicii sunt ocupate cu salvarea “statului de drept” (al lui Basescu si a oamenilor sai), adica sunt ocupati cu perpetuarea unui anume grup de putere din tara, aflat in rivalitate crancena cu cel care acum e pe valul electoral. Dar explicatia mai concreta pentru tacerea serviciilor si armadei de propaganda basiste la aceste miscari este si faptul ca Basescu e prieten cu Orban si ca s-au inteles, mai demult, ca e bine cu Mitelleuropa. Adica e bine cu ce face Orban in aceasta regiune geopolitica. Desteptii de dreapta care viseaza ca sunt ultimii patrioti nu au remarcat pana acum, nici secesiune nu au mancat, nici a tradare (uneori din prostie) nu le miroase. Cat despre guvernul aflat acum la USL, acesta nu face nimic din lipsa de putere, de viziune si de interes.
Se pare că așa vorbă lungă cum sunt m-am exprimat neclar. Nu voiam să ofer soluţii nimănui, pentru că nu sunt în măsură să mă îngrijesc de mine.. ce să mai spun de alţii.
Am dorit însă să insist pe faptul că după înţelegerea mea, s-a intrat în linie dreaptă cu Ţ.S., timp în care noi suntem inerţi, amorţiţi în impresiile noastre de europeni (unii mai mult decât alţii). Este foarte frustrant faptul că suntem sac de box, că doar încasăm şi, mai grav, faptul că impresia generală e că încasăm la momente atent alese de adversarii noşti, ceea ce e similar cu un non-combat. Dacă era luptă pe bune, era mai dinamică, mai vie, chiar dacă am fi fost, la fel, încasatori de serviciu.
Mai sus insistam pe faptul că România trebuie să îşi recapete iniţiativa strategică în acest foarte real război în care suntem şi să îşi schimbe discursul public, intern şi internaţional. Pentru a exemplifica o astfel de manevră de recăpătare a iniţiativei, şi doar cu titlu de exemplu, m-am referit la recunoaşterea anticipată a autonomiei. Am intenţionat să folosesc un exemplu cât mai strident, pentru a se înţelege uşor cum se poate răsturna situaţia şi să părăsim poziţia de încasatori. Şi pentru a se arăta că oricând se pot găsi soluţii, ieşiri.. doar să existe un pic de viziune (cunoaştere strategică, vorba viitorului prim ministru).
Dar sub nici o formă nu-mi doresc ca scenariul de mai sus să aibă loc, pentru că.. “n-ai cu cine” şi “n-ai cu ce”. Să ne gândim doar la privatizarea Oltchim, listele electorale de la referendum, recensământul cu CNP-urile şi alte zeci de alte situaţii în care guvernanţii s-au umplut de un penibil total. Scenariul de mai sus presupune un angrenaj instituţional uns, care să funcţioneze fără rateuri. Dacă am veni cu o astfel de idee, probabil ne-am trezi instant şi fără Ardeal şi cu un umilitor şut în fund, în râsetele “partenerilor” internaţionali.
Însă e necesar ca la nivel de decizie politică să se simtă o viziune, cu privire la modul în care urmează să se desfăşoare “ostilităţile”, la o strategie a Bucureştiului care să abordeze frontal această problemă (nu agresiv, nu prin provocări sau măsuri disproporţionate), strategie care să fie înţeleasă de către public, dar fără echivoc. Să ridicăm mănuşa.. orice numai non combat să nu mai fie.
Ideile lui admin, tot la rezolvări prin proxy se referă. Tot cu servicii secrete, tot cu parteneri europeni şi alte iniţiative de PR. Cred însă că e necesar, ca la nivel de discurs public, TOT românul să înţeleagă/să intuiască faptul că la Bucureşti s-a înţeles că avem o mare problemă în Ardeal, că există o idee de răspuns din partea Bucureştiului, o strategie (bună, rea, dar există), ceva.. altceva decât să ne prefacem că nu există nici o problemă. Suntem ridicoli cu naivitatea/laşitatea noastră!
Din păcate, Bucureştiul doarme, iar românimea din Ardeal e la shopping la Budapesta.
O minte luminată și-ar fi dat seama încă din 18 noiembrie 89, că se va ajunge aici. Ce revoluție au făcut românii că l-au protejat pe popa Tokeș ca să nu-l trimeată Ceaușescu la…Poplaca. Numai că la ai noștri politruci cu capetele țuguiate, nici urmă de rațiune, minte luminată.
elocvente sunt raspunsurile @utzu, insa nu ne vom astepta de la un raspuns analitic, strategic ,pasnic, etc. din partea Buc.pt ca nu exista cine sa-l inainteze asa cum ai enuntat mai devreme.
Insa dupa parerea ta, ce poate face romanul de rand, concret-faptic?
Doamne ajuta
@alexandru
Vă mulţumesc pentru apreciere. Îmi pare rău că trebuie să schimb registrul pentru a răspunde întrebării dumneavoastră, însă îmi solicitaţi ceva concret faptic: cred că trebuie să ne sfinţim noi şi scaunul de sub noi şi să devenim o comunitate/comuniune de sfinţi.
Un rezumat al strategiei propriu zise, cu elemente de planificare tactică, am găsit aici şi aici. 😀
Sper şi vă rog să-mi îngăduiţi gluma de mai sus. Eu vin din direcţia faptelor concrete, în care visam tot felul de strategii, inclusiv la nivel micro pentru a face ceva pentru ţară/comunitate/grup social restrâns, probabil ceea ce întrebaţi şi dumneavoastră. Vă asigur că nu funcţionează şi că este totală pierdere de timp orice iniţiativă civică care nu se circumscrie unei normalităţi a vieţii duhovniceşti. În funcţie de evoluţia duhovnicească bănuiesc că vom ajunge să facem şi lucruri concrete de folos pentru ţară (i.e. să aducem roadă). Vă previn aşadar, dacă îmi permiteţi, deci să nu vă bateţi capul prea mult cu aceste subiecte, din poziţia de “ce poate face concret-faptic românul de rând” (pentru a opri pierderea Ardealului!).
Încă odată îmi cer iertare că vin cu un comentariu de această factură după ce am bătut câmpii cu graţie prin geopolitică(?), numai în duh de post nu. De câte ori am vorbit.. m-am căit. Iertaţi-mă! Doamne, ajută!
Draga @utzu, raspunsul din urma referitor la rugaciune nu este doar formidabil ci imperios necesar, asadar ma asteptam la el, inaca inaintea postarii intrebarii mele (dar fiind firav in credinta am intrebat), eu epuizand variantele de natura civica rasarite in nevrednicele si limitatele mele capacitati.
In ce priveste geopolitica eu unul ma bucur ca am gasit un asa raspuns cu conotatii catre factor real.
Fie ca Bunul Dumnezeu Tatal-Fiul-Duhul Sfant, cu rugaciunile Maicii Maria sa ne mantuiasca atat pe noi cat si neamul nostru Romanesc.
Intru dragoste frateasca
Alexandru
Utzu, văd că eşti forte informat sau vrei să pari aşa.Prin câteva cuvinte, ne-ai putea spune şi nouă de ce maghiarii se simt înşelaţi prin tratatul de la Trianon, deşi aceste teritorii s-au recâştigat după 1000 de ani prin forţă armată,chiar în două rânduri în 1919 şi 1945? De ce, din întregul regat maghiar , se cer doar românilor înapoi aceste teritorii, care sper că ştii că au fost ale străbunilor noştri şi tot prin forţă armată au fost ocupate în urmă cu 1000 de ani? Deci este de prisos să-i aperi şi să spui că aceştia nu vin de undeva din Asia, se amestecă cu populaţia Europeană prin cuceriri de teritorii şi au o istorie,pe când românii o pierd deoarece aşa doresc dânşii şi l-e este pusă pe tavă de politicieni noştri deoarece au nevoie de votul lor.Dacă acest Trianon n-a fost corect faţă de ei, de ce nu le cer Cehilor , Slovenilor sau Sârbilor să le cedeze înapoi teritoriile, aşa cum n-i le cer nouă.Sau ne-au găsit pe noi mai proşti, şi-au găsit trădători în mijlocul neamului nostru care le acceptă toate doleanţele?Nu ţ-i se pare ciudat?Nu te supăra, dar ăştia te-au îmbătat cu apă rece, de deştept ce eşti,ei neavînd decât un singur ţel, acela de a lua românilor Transilvania, scop în care, vin cu fel de fel de cereri şi tertipuri; modificarea constituţiei, autonomii culturale şi alte vrăjeli pe care proştii le iau de bune.În orice caz, aceştia nu pot fi numiţi maghiari deoarece un maghiar adevărat are o mândrie de neegalat pe această lume şi are demnitatea învinsului şi nu schiaună pe la toate uşile cerând dreptate şi pomană.Mă doare de populaţia sărmană din etnia maghiară care este orbită de toate promisiunile şi o duc la fel de greu ca şi noi,ca de altfel pe tot parcursul ultimului mileniu, în timp ce liderii lor nu fac nimic pentru ei, bucurându-se de o viaţă îmbelşugată.Sperăm că, având şi ei oameni luminaţi şi deştepţi să se opună unor lucruri nefireşti,care nu aduce nimic bun în viitor pentru locuitorii acestor meleaguri care ne aflăm în CE, unde trebuie să trăim în pace şi înţelegere.
@Iulian
Cred că ați înțeles unele lucruri greșit, în sensul în care iau apărarea maghiarilor, că le-aş promova vreun punct de vedere, că manifest vreun fel de defetism sau achiesez la vreo interpretare maghiară a istoriei noastre. Vă asigur că nu este aşa, iar când m-am referit la “nedreptul” Tratat de la trianon.. eram sarcastic (cu privire la nedreptate)..
Politica statului maghiar este identică în privinţa tuturor vecinilor săi, mai puţin Austria, Ardealul reprezentând însă premiul cel mare. Oricărei persoane interesate, care înţelege limba franceză, recomand următorea analiză a Ungariei lui V.Orban, o veritabilă radiografie în detaliu, pornind de la social, rezultate economice, alternative şi jocuri politice, scandaluri de corupţie, evoluţii viitoare etc. E scris însă de un reprezentant al taberei socialiste a UE, deci conţine o tuşă de propagandă europeană, precum şi unele ocultări semnificative, ambele destul de evidente pentru români. Este evident şi dublul standard pe care UE l-a aplicat Ungariei şi României, în speţe cvasi-identice, în cazul maghiar având o abordare tehnico-juridică, intrând în dezbateri de nişă, cu poziţii oscilante, în timp ce pe români i-au făcut praf, prin ameninţări de natură politico-economică generalizate, directe şi total abuzive. Internetul este de altfel arhiplin de informaţii şi analize politice la îndemâna oricărui pasionat..
Cât despre faptul că vreau să par mai informat şi deştept decât sunt, cred că aceste supărătoare scăderi ale mele, cauzate de slavă deşartă printre multe altele, sunt evidente pentru orice creştin practicant care a depăşit perioada de început a vieţii duhovniceşti (în care eu încă mă aflu), fiind un recent convertit/deşteptat la credinţă. De aici şi modul nepotrivit, sentenţios şi raţional în care mă raportez inclusiv la aspectele ce ţin de credinţă. Trag nădejde însă că sunt tolerat şi compătimit/pomenit în unele rugăciuni. Vă rog să mă iertaţi pentru tulburare! Doamne, ajută!
Nu mi-ai răspuns la întrebare:neamul românesc şi-a redobândit libertatea pierdută acumm cca 1000 de ani prin forţă armată.La Trianon s-a recunoscut de către o comisie internaţională că aceste terirorii sunt româneşti şi asta n-o poate nega nimeni căci noi n-am venit din cer,atunci ce problemă de nedreptate au ungurii?Or fi o naţie specială pe acest pământ?Văd că mai nou şi CE stă în poziţie de drepţi în faţa lor, rezolvă probleme în numele nostru şi multe alte minuni.Au trecut aproape 100 de ani de la acel Trianon, am intrat în UE, au drepturi egale cu noi, respectăm tot ce n-i se impune, însă ei sunt mereu şi mereu nemulţumiţi,creind o stare de confuzie şi nesiguranţă, căreia autorităţile române nu-i pun capăt prin respectarea şi aplicarea legilor cu privire la liniştea şi siguranţa statului.Să fie acest teritoriu un sat fără câini în care face fiecare ce vrea şi în care autorităţile păzesc doar fundul politicienilor?Deci vezi că nu mi-ai răspuns la întrebarea cu Trianonul.Aştept.
@Iulian:
Utzu nu comenteaza pt prima oara aici si e o evidenta faptul ca impartaseste pct. de vedere romanesc in privinta Trianon, totusi.
Admin, să înţeleg că nu ştie? Dacă-i aşa, scuze!
ANALIZA: Ungaria si pretentiile asupra Transilvaniei, ante si post-Trianon. Neorevizionismul ungar de la baza politicii lui Viktor Orban
Vă recomand lectura întregului studiu, care sigur cuprinde aspecte pe care nu le cunoşteaţi. Iertaţi-mă şi vă rog sincer să nu mă mai bănuiţi de partizanate NEDEMNE de calitatea de român! Doamne, ajută!
Cutremurător!N-aş fi crezut că acest fenomen a luat o aşa mare amploare, ajutat bineînţeles de politicienii noştri, care aveau datoria să observe şi să sesizeze aceste probleme din teritoriu, preferând să închidă ochii de dragul voturilor.Cum am putea numi această atitudine a lor?Întrebarea este: unde ne sunt intelectualii, ambasadorii, miniştrii şi nu în ultimul rând organele de securitate a statului care sunt obligate prin lege să asigure securitatea statului român,prevederile constituţiei României,aceea de stat indivizibil.Încet ,încet ne dăm seama de realitatea crudă cu privire la unii indivizi ce sunt aleşi de popor, care nu au habar şi nu-i interesează nimic din ce se întâmplă în jurul nostru şi pe plan internaţional,în faţa cărora primează doar interesul personal.
Felicitări pentru expunere, chiar dacă este prezentat într-un limbaj mai elevat, pe care unii dintre cititori nu-l înţeleg şi nu-l folosesc,însă mesajul, informaţia este importantă şi sper din tot sufletul să-l citeacă cât mai mulţi , chiar şi cei ce sunt interesaţi direct de această problemă prin natura obligaţiilor profesionale de la nivel înalt.Cred că în viitorul foarte apropiat trebuie să găsim oameni,să creăm organizaţii şi legi care să combată aceste pretenţii feudale , să informeze corect oamenii şi forurile internaţionale despre realitatea din ţara noastră prin care să se convingă toţi, că noi nu suntem duşmanii nimănui şi că dorim să trăim în pace şi înţelegere cu toate minorităţile din ţara noastă,iar acest teritoriu este lăsat de străbunii noştri şi nu este negociabil,aşa cum procedează ferm şi Slovacia sau celelalte ţări din teritoriie vechiului regat ungar.Istoria ne va demonstra în viitor dacă românii sunt conduşi de patrioţi, sau simpli trădători de neam.
“Uţule”, las-o moartă cu aşa zisul “ţinut secuiesc”. Măi, “prietene”, acest aşa zis ţinut autonom nu există aşa că fă bine şi nu îi mai pronunţa numele. Ai auzit, măi “frate” maghiar? Pământul denumit de extremiştii maghiari drept “ţinut secuiesc” a fost şi este Pământ Românesc. Autonomia “ţinutului” de la noi, de la români, nu o vor vedea, dar poţi tu, “române”, să le-o dai la tine în bătătură.