Experimentul eurocratic continua: LETONIA ADOPTA MONEDA EURO IMPOTRIVA VOINTEI POPULATIEI/ Krugman despre COSTUL UMAN URIAS AL CRIZEI EURO/ Politici restrictive fata de IMIGRANTI in Rusia. Printre cei afectati: BASARABENII/ “Brutalul imperialism” pro-corporatii al SUA

• ZF: Letonia, campionul european al austerităţii, va intra în ianuarie în zona euro chiar dacă majoritatea populaţiei se opune

Letonia va adopta euro la 1 ianuarie 2014, devenind astfel al doilea stat fost sovietic care se alătură în zona euro elitelor economiilor europene, cu toate că aproximativ 60% dintre letoni se opun de teamă că moneda europeană va destabiliza economia ţării, va accelera inflaţia şi le va reduce puterea de cumpărare.

Din banii plătitorilor de taxe din ţări incluzând Marea Britanie, care a refuzat să se alăture zonei euro, Banca Centrală Europeană (BCE) a cheltuit milioane de euro pe materiale de propagandă prin care să-i convingă pe letoni de presupusele beneficii ale adoptării monedei unice, scrie presa internaţională.

Potrivit EUobserver, aproape 60% dintre letoni se opun aderării la zona euro. Cu toate acestea, vicepreşedintele băncii centrale letone Andris Ruselis a declarat recent că instituţia a continuat procedurile legate de introducerea euro în toată perioada sărbătorilor de iarnă, potrivit The Baltic Course. „Toţi banii necesari sunt deja în Letonia”, a spus Ruselis, adăugând că distribuţia banilor către bănci a continuat în această perioadă.

Euroscepticii dau vina pe euro pentru exacerbarea crizei economice în multe ţări europene, precum Grecia, Spania, Irlanda şi Italia, subiect larg dezbătut în presa letonă.

Letonilor nu le-a fost permis să organizeze un referendum pe problema adoptării euro pentru că politicienii s-au temut că cetăţenii vor vota împotriva aderării. În acelaşi timp, UE a ignorat rezultatele nefavorabile ale referendumurilor organizate pe probleme europene cheie, cum a fost cazul în Franţa, Olanda şi Irlanda.

După aplicarea unor aspre măsuri de austeritate, Letonia a avut în 2012 cel mai rapid ritm de creştere economică din Uniunea Europeană, căreia i s-a alăturat în 2004, scrie Euronews. Economia Letoniei a crescut cu 3,9% în trimestrul al treilea comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

De la 1 ianuarie, ţara va deveni al 18-lea stat al zonei euro. Toate statele membre UE s-au angajat odată cu aderarea la spaţiul economic unic să adopte moneda unică europeană la un moment dat, când vor îndeplini toate condiţiile.

• Presseurop: Moneda euro soseşte într-o atmosferă de nostalgie

In 1 ianuarie, letonii vor trece la moneda unică. Începând din 10 decembrie, letonii îşi pot cumpăra noile monezi, într-o atmosferă de excitare amestecată cu îngrijorare.

Rein Sikk

Bărbaţi, în negru, înconjoară o bancă pe Brīvības iela, strada principală din Riga. Eroul naţional, Lāčplēsis, poreclit “ucigătorul de urşi”, veghează cu un calm stoic ce se petrece, de pe basorelieful Statuii Libertăţii, deasupra căreia este gravat strigătul de luptă al vecinilor noştri letoni,“Pentru Patrie şi Libertate” (Tevzemei a Brivibai).

Or, doar 20% dintre letoni sunt convinşi că epoca care se deschide pe 1 ianuarie, odată cu adoptarea monedei euro, va aduce Patrie şi Libertate. Dimpotrivă.

Bărbaţii în negru cară seturi de euro la bancă. Începând din 10 decembrie dimineaţa, au fost deschise 302 de puncte de vânzare de unde se pot cumpăra aceste 800 000 de kituri în valoare de 10 lats [14.23 euro]. Oamenii învârtesc în palme monezile pe care este înfăţişată o femeie în costum tradiţional. Ei sunt şovăitori: ar trebui oare să fie fericiţi sau nefericiţi? Nu se ştie. Fiecare cetăţean are dreptul la cinci kituri.

“Trecere cinstită la euro”

La începutul lunii noiembrie, oamenii care stăteau la coadă pentru a cumpăra ultimele 500 000 de monezi de un lat erau cuprinşi de melancolie. Pe de o parte a acestor monezi scria 1 lat, de cealaltă cursul oficial, 1.42 euro. “Aceste imagini din Letonia sunt bune de aruncat la gunoi acum”, regretă Marta, vânzătoare de suveniruri, aproape cu lacrimi în ochi.

Cum va fi posibil să see calculeze, de la 1 ianuarie, în lats şi în euro în acelaşi timp?

Zinaida şi Aida, vânzătoare în prăvălia Salacgrīva, sunt încântate când jurnaliştii estonieni le arată aspectul câtorva euro. Deşi toate preţurile produselor din magazinul lor sunt de asemenea afişate în euro, ele sunt nedumerite. Cum va fi posibil să se calculeze, de la 1 ianuarie, în lats şi în euro în acelaşi timp? Cum vor pune aceşti bani în sertarele aceleiaşi case?

Zinaida şi Aida se tem cel mai mult de creşterea preţurilor care, potrivit lor, ar fi inevitabilă, în ciuda promisiunii de “trecere cinstită la euro”afişată în faţa a mii de magazine din întreaga ţară.

Confuzie şi neînţelegere generală

Exemplul clasic este preţul cafelei, vândută în chioşcurile de ziare, astăzi, pentru 1 lat. Nu este nevoie de multă minte pentru a ghici că în curând preţul acestei cafele va fi rotunjit la 1.50 euro, pentru confortul clienţilor. Oficiul pentru protecţia consumatorilor din Letonia a constatat deja 3 000 de greşeli în conversia preţurilor în euro, din 7599 controale efectuate.

Pe fundal de confuzie şi neînţelegere generală, Arina Andreičika, şeful serviciului responsabil cu trecerea la euro din cadrul Ministerului de Finanţe, nu pare să fie deranjată de procentul scăzut de letoni favorabili monezii unice, deoarece ministerul dispune de alt studiu care arată că jumătate din populaţie este în favoarea monedei unice şi că acest procent este în continuă creştere.

Potrivit acesteia, s-au depus eforturi considerabile şi cu ajutorul Estoniei [care a trecut la euro în 2011]. Pentru a demonstra cât de mult apreciază euro Estonia şi Letonia, o întâlnire între preşedinţii celor două ţări va avea loc pe 2 ianuarie 2014, în orăşelul Rūjiena (3 000 de locuitori). Împreună, ei vor retrage banii dintr-un bancomat.

Niina şi Ella sunt două prietene care se întâlnesc la fiecare două zile într-un chioşc unde se vând chebureki. Una este clientă, cealaltă vânzătoare. Ambele sunt entuziaste faţă de euro. “Să vină!”, spun ele într-un glas. “Dar dacă vine, să avem de asemenea aceleaşi salarii şi preţuri ca în ţările normale, ca Germania de exemplu!”.

• Cotidianul:

O armă de aparăre a multinaționalelor americane. Europenii față cu ”brutalitatea imperialistă” a justiției SUA

Peter Kurer, fost presedinte al consiliului de administratie al bancii elvetiene UBS in perioada 2008-2009, a oferit uin interviu publicatiei germane Die Zeit in care a prezentat versiunea sa in privinta nenumaratelor dispute juridice cu Statele Unite, scrie cotidianul elvetian Le Temps.

Interviul a fost publicat sub un titlu extras din declaratiile elvețianului Kurer, care evoca absurditatea dreptului american: ”Pentru fiecare solutie exista o problema”. Kurer nu vorbeste insa deloc despre cazul lui Raoul Weil, fost director al UBS, care a fost arestat in Franta si apoi transferat in SUA, unde este acuzat de justitia americana ca a ajutat cetateni americani sa eludeze fiscul.

Kurer, avocat specializat in drept financiar, le recomanda europenilor sa manifeste un profund respect fata de sistemul juridic american: ”Este un sistem foarte competent, dar si de o brutalitate absurda si deseori imperialista”, spune el. SUA afiseaza ”din ce in ce mai putin respect fata de alte sisteme juridice”, spune Kurer, adaugand ca ”in general, preeminenta dreptului international nu mai este acceptata” si ca ”dreptul american a devenit tot mai etnocentric”. Aceasta tendinta a rezultat dintr-o pierdere a puterii. ”De cand suprematia Occidentului si a Nordului a fost pusa sub semnul intrebarii, SUA se simt atacate si devin mai agresive.” Kurer arata ca principalul concurent al SUA, China, este o tara fara juristi.

Peter Kurer este de parere ca amenzile exagerate impuse de SUA companiilor straine pot fi considerate drept ”un pretext si o arma de aparare a multinationalelor americane, precum si un instrument de protectie a pietei americane”. Avocatul se serveste de argumente recente: ”Doar in octombrie 2013, SUA au cerut amenzi de 24 de miliarde de dolari marilor companii.”. El mai aminteste ca in 2012 un bancher texan a fost condamnat la 110 ani de inchisoare pentru frauda. ”O condamnare mai severa decat una pentru viol urmat de omor”, spune Kurer.

Companiile europene prefera sa cedeze in fata amenintartilor cu amenzile foarte mari si accepta acorduri foarte paguboase. ”Avocatii americani sunt mari maestri in ”naming and shaming” Timp de saptamani, numele companiei acuzate este plimbat prin paginile ziarelor. Politicienii incep sa vorbeasca de rau despre produsele acestor companii. Asociatiile consumatorilor protesteaza. Actiunile companiei se prabusesc. Imaginea sufera pierderi ireparabile. Compania cedeaza sub presiunea publica”, spune Kurer.

”Un manager mediocru ignora aceste riscuri. Soar un sfert dintre directorii generali sunt constienti de riscurile juridice pe care le implica pozitia lor”, spune fostul bancher. ”Avocatii europeni sunt mult mai putin pregatiti decat omologii lor americani, din cauza diferentelor de formare, mult mai socratice in SUA. Avocatii europeni sunt mult mai candizi si mai naivi”, spune Kurer.

Fostul bancher european spune ca pentru a-i intelege pe americani trebuie sa ne intoarcem la identitatea americana, cea a colonistilor. Legea este singurul numitor comun al unei natiuni de imigranti. Alexis de Tocqueville a semnalat absenta unei clase aristocrate si intelectuale si a remarcat ca ea a fost inlocuita de juristi, ”clasa cea mai cultivata , si de clasa politica cea mai influenta”, spune Peter Kurer. De aceea, ”in SUA alegeti cel mai bun avocat posibil, indiferent de onorariu” si apoi ”faceti totul pentru a evita procesul”, recomanda fostul sef al UBS.

•  Adevarul: Cum îi va afecta pe moldoveni decizia Moscovei de a limita perioada de şedere a imigranţilor în Rusia

Pe 1 ianuarie în Federaţia Rusă a intrat în vigoare o lege ce limitează perioada de şedere a imigranţilor pe teritoriul Federaţiei Ruse. Specialişii susţin că măsura va afecta muncitorii moldoveni necalificaţi care vor reveni în Republica Moldova.

Potrivit legii, imigranţii fără vize se pot afla în Rusia 90 de zile într-o perioadă de 180 de zile. Cei care vor pleca în Federaţia Rusă fără viză şi vor depăşi termenul stabilit ar putea primi o interdicţie de până la zece ani.

Decizia Moscovei îl va afecta şi pe Vitalie Cebăniţă (47 de ani) din radionul Edineţ, care munceşte de câţiva ani în Federaţia Rusă. „Am lucrat şi în Franţa, dar în Rusia îmi găsesc de lucru mai uşor. Acum lucrez în construcţii“, spune bărbatul care de sărbători a venit în Republica Moldova.

Deocamdată nu ştie ce va face când va reveni la muncă, dar speră să găsească o soluţie pentru că are nevoie de bani. „După sărbători trebuie să revin în Rusia. Înainte ieşeam din ţară şi reveneam fără nicio problemă acum probabil o să-mi iau patentă sau permis de muncă. Nu ştiu ce-o să fac“, spune bărbatul.

„Nu este un atac la adresa Ucrainei şi Republicii Moldova“

Experţii susţin că trebuia să ne aşteptăm la o astfel de decizie din partea Federaţiei Ruse. „Nu trebuie să punem accentul doar pe Republica Moldova pentru că în Federaţia Rusă vin imigranţi din mai multe state. Cu părere de rău, autorităţile ruse nu pot face faţă unui val mare de imigranţi, iar aceasta este una dintre deciziile care va soluţiona problema până va apărea o nouă politică de imigrare ce va reglementa şi monitoriza intrările şi ieşirile din Federaţia Rusă. Şi UE s-a lovit cu aşa problemă în anii 80“, susţine experta Viorica Antonov de la IDIS „Viitorul“.

Totodată, specialista spune că decizia nu este împotriva Moldovei sau a Ucrainei. „Rusia oferă locuri de muncă foarte bune pentru persoane cu salarii destul de mici, unde nu s-ar angaja ruşii: în construcţii, prestări de servicii etc. E un lucru normal şi nu trebuie să-l privim ca pe un atac la adresa Republicii Moldova sau a Ucrainei“, explică Viorica Antonov.

„O parte din moldoveni vor reveni“

„Această măsură ne va afecta pe intern. O parte dintre moldoveni vor fi nevoiţi să revină în ţară, iar noi nu suntem încă în stare să le oferim locuri de muncă. Muncitorii calificaţi îşi vor păstra locurile de muncă se vor întoarce însă cei nu prea au şanse de a obţine un loc de muncă pe o perioadă conctretă vor fi nevoiţi să revină“, afirmă Viorica Antonov.

Care sunt posibilele soluţii? „Trebuie să fie create locuri de muncă. Autorităţile trebuie să faciliteze unele politici fiscale pentru proprietarii de întreprinderi mici şi mijlocii ca să aibă posibilitate să creeze locuri de muncă. În acelaşi timp e nevoie să luptăm cu salariile în plic. Mai este nevoie de investiţii, dar pentru aceasta avem nevoie ca legislaţia să funcţioneze“, concluzionează experta Viorica Antonov.

Anterior, după trei luni de şedere în Rusia, imigranţii puteau părăsi teritoriul Federaţiei Ruse, iar la scurt timp puteau reveni în ţară.