Germania si eurocratii preseaza pentru MAI MULTA AUSTERITATE/ Jean-Claude Junker aseamana 2013 cu 1913, anul premergator primului razboi mondial/ DIRECTIVA EUROPEANA ce instituie TUTELA BRUXELLES-ului asupra BUGETELOR NATIONALE

Parlamentul European face figuratie pe tema BUGETULUI UE

• Capital: Juncker: 2013 seamănă izbitor cu anul dinaintea izbucnirii primului Război Mondial

Jean-Claude Juncker, prim-ministru luxembourghez şi fost şef al euro-grupului, îndeamnă, într-un interviu acordat Der Spiegel, restul ţărilor din UE să continue reformele, explică de ce vede asemănări între 2013 şi anul dinaintea primului război mondial şi îşi exprimă sprijinul pentru Angela Merkel, în campania sa pentru realegere.

Citiţi mai jos o parte din interviul acordat Der Spiegel şi preluat de RADOR.

Vreme de opt ani, aţi fost un fel de preşedinte neoficial al uniunii monetare. Atunci când contabilizaţi realizările din această perioadă, nu credeţi că trebuie să recunoaşteţi că Europa a avut tendinţa mai degrabă să se împrăştie, decât să se unească mai strâns? 

Jean-Claude Juncker: Pentru generaţia mea, uniunea monetară a însemnat mai mult făurirea păcii. Astăzi, constat cu oarecare regret că prea mulţi europeni revin la o gândire regională şi naţională. 

• RFI: Germania rămâne pe baricadele austerităţii

Germania rămâne pe baricadele austerităţii şi le transmite liderilor Uniunii Europene să nu dea frâu liber cheltuielor şi să nu asculte apelul celor care spun că restricţiile bugetare târăsc economiile în recesiune…

Ca să dea încă o lecţie Europei, Germania a devansat astfel publicarea planurilor bugetare pe 2014, planuri care includ reduceri bugetare de 5 miliarde de euro.
Austeritatea cheltuielilor nu înseamnă recesiune...”Planificarea bugetară sustenabilă şi creşterea economică nu se exclud reciproc“, spune ministrul german de finanţe Wolfgang Schauble, precizând că Germania este cel mai bun exemplu că lucrurile stau aşa şi nu altfel, cum sugerează vocile critice, tot mai numeroase în Europa pe fondul prelungirii recesiunii.

E vorba doar de „invidie”, pentru că finanţele Germaniei asta stârnesc în întreaga lume, spune şi ministrul german al economiei Philipp Rosler. Berlinul s-a grăbit aşadar să treacă planul bugetar prin guvern pentru a se duce cu el la summitul de la Bruxelles şi pentru a le arăta celorlalţi lideri europeni că aşa trebuie procedat şi nu altfel.

Asta în condiţiile în care deja Franţa şi Italia vor să pledeze pentru relaxarea regulilor legate de deficitele bugetare iar Parisul a anunţat deja că în 2013 cel puţin va rata ţinta de deficit de 3 la sută cu şapte puncte procentuale. „În special în ţările mari este important să se transmită un semnal că noile angajamente sunt luate în serios”, în caz contrar semnalul dat de Uniunea Europeană pieţelor urmând să fie unul negativ, a avertizat Preşedintele băncii centrale a Germaniei, Jens Weidmann.

Germania se dă aşadar drept exemplu acum şi anunţă pentru 2014 un deficit structural zero şi un necesar foarte redus de finanţare. Aceasta însă prin reduceri drastice de cheltuieli la capitole cheie şi în sectoare vitale ca sănătatea, asigurările sociale sau protecţia mediului.

Între timp însă, performanţa economică cu care se laudă guvernul cancelarului Merkel este pusă serios sub semnul întrebării : opoziţia acuză guvernul de măsluirea datelor şi avertizează că acesta «poate falsifica un raport dar nu şi realitatea”.

Astfel, opoziţia avertizează că diferenţele se adâncesc alarmant între bogaţi şi săraci, în ciuda şomajului foarte scăzut cu care se laudă guvernul Merkel. Astfel, potrivit opoziţiei, între 14 şi 16 la sută din germani sunt “ameninţaţi de sărăcie“, asta în timp ce acei 10 la sută dintre germani care au averi mari deţin se pare 53 la sută din bogaţia Germaniei în timp ce mare parte dintre ceilalţi germani nu se bucură nici de un procent din aceasta.

Cert este că modelul economic german cu care Angela Merkel va merge din nou la Bruxelles pentru a le da o nouă lecţie colegilor ei europeni este şi el contestat iată chiar la cancelar acasă unde doar votul popular va face diferenţa între cei care sunt pro şi cei care sunt contra austerităţii.

• ZF: Grecia trebuie să dea afară un sfert din numărul total de bugetari

Grecia negociază cu instituţiile financiare internaţionale pentru a obţine următoarea tranşă din finanţarea externă, principalul obstacol fiind, de această dată, discuţiile privind disponibilizarea a aproximativ 150.000 de bugetari până în 2015, aproape un sfert din numărul total de funcţionari.  Statul avea aproape 670.000 de angajaţi în luna octombrie a anului trecut, cifră care nu include posturile din companii de stat, precum cele de transport public.

Identificarea posturilor redundante şi implementarea unui sistem care să asigure plecarea celor 150.000 de funcţionari publici este cea mai importantă precondiţie impusă de instituţiile financiare internaţionale pentru următoarea tranşă, de 2,8 miliarde euro, care ar trebui transferată statului elen în luna aprilie.

După mai mult de o săptămână de negocieri, cele două părţi nu au reuşit să ajungă la un acord, potrivit Bloomberg.

“Reducerea numărului de angajaţi din sectorul public este o parte importantă a programului şi este totodată una dintre cele mai dificile chestiuni din punct de vedere politic. Iar din perspectiva guvernului elen, care are în componenţă două partide de centru-stânga, este extrem de dificil să implementeze cu adevărat aceste concedieri. Mă tem că această problemă va rămâne un subiect de dispută la fiecare evaluare”, comentează pentru Bloomberg Holger Schmieding, economist şef la Berenberg Bank, Londra.

Grecia are în derulare un acord de finanţare externă de 130 miliarde euro cu Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, în prelungirea unui program anterior de finanţare, de 110 miliarde euro. Guvernul elen trebuie să atingă numeroase ţinte stricte privind deficitul bugetar pentru a obţine tranşele din împrumut, inclusiv în privinţa reducerii numărului de funcţionari publici.

Anul trecut, instituţiile financiare internaţionale au amânat cu doi ani, până în 2016, termenele pentru atingerea ţintelor de reducere a deficitului bugetar, după formarea unui guvern sub conducerea premierului Antonis Samaras, care a găsit cu dificultate susţinere în Parlament în urma a două runde de alegeri cu rezultate fragmentate, în timpul cărora s-a pus în discuţie ieşirea statului din zona euro.

Potrivit condiţiilor din acordul de finanţare externă încheiat în 2010, Grecia trebuie să concedieze 25.000 de angajaţi din sectorul public în acest an şi un total de 150.000 până la finele lui 2015. În timp ce salariile bugetarilor au fost reduse cu 20% în ultimii 4 ani, fără a pune la socoteală eliminarea unor sporuri şi bonusuri, locurile de muncă ale funcţionarilor publici din Grecia sunt protejate prin constituţie.

Aproximativ jumătate din cheltuielile publice ale guvernului elen reprezintă salarii şi pensii. Guvernul s-a angajat să înlocuiască maximum 1 din fiecare 10 angajaţi care pleacă din sistem. Numeroşi politicieni, inclusiv preşedintele Stângii Democrate, unul dintre cele două partide mai mici din coaliţia de guvernare, consideră că reducerea numărului de angajaţi din sectorul public va înrăutăţi situaţia din economie, aflată în cel de-al şaselea an consecutiv de recesiune.

Produsul Intern Brut al Greciei a scăzut cu 6,4% anul trecut, iar Comisia Europeană anticipează un declin de 4,4% pentru acest an.

Şomajul din Grecia a depăşit un sfert din forţa de muncă, iar rata şomajului în rândul tinerilor (15-24 ani) este de 57,5%, cea mai ridicată din zona euro.

Guvernul elen nu se mai finanţează din piaţă din aprilie 2010, fiind dependent în totalitate de finanţarea externă de la UE şi FMI şi de veniturile colectate din economie, insuficiente pe fondul recesiunii şi aparatului birocratic ineficient.

Miniştrii Finanţelor din zona euro au convenit în luna decembrie să transfere Greicie, până în martie, 49,1 miliarde euro din programul de finanţare externă, aproximativ jumătate din sumă fiind destinată recapitalizării băncilor. Grecia a primit 34,3 miliarde euro în decembrie, 9,2 miliarde euro în ianuarie, cu tranşe totalizând 5,6 miliarde euro programate pentru februarie şi martie. Contribuţia FMI pentru primul trimestru din acest an este de 3 miliarde euro.

• Presseurop: Bugetele naţionale sub tutela celor de la Bruxelles

Parlamentul European a votat pe 12 martie “o directivă constrângătoare care va obliga statele membre ale zonei euro să supună proiectul lor de buget autorităţilor de la Bruxelles, înainte de a-l prezenta parlamentului naţional”, explică Le Temps.

Textul, botezat two-pack, va intra în vigoare în toamna următoare. El completează un program de reforme numit “six-pack” adoptat la sfârşitul lui 2011, şi reprezintă un pas în plus spre guvernarea economică şi monetară a UE.

Termenii directivei ar trebui să permită să se evite orice derapaj bugetar care ar duce la o nouă criză a datoriei, precizează cotidianul din Geneva:

În filigran, ideea este de a plasa statele cu finanţe publice dezechilibrate sub tutelă pentru ca acestea din urmă să nu pună în pericol ansamblul zonei euro. […] [Sancţiuni sunt prevăzute] împotriva statelor recalcitrante care nu ar ţine cont de recomandările Comisiei. Aceasta pleacă de la principiul că derapajele bugetare în Grecia, în Irlanda, în Portugalia sau în Spania sunt la originea crizei actuale care a dus ansamblul zonei euro în recesiune.

La Paris, Le Figaro califică această directivă drept “element cheie al edificiului european”. Cotidianul aminteşte că, la urma urmei, Adunarea votează cum vrea, fiind responsabilă de asta. În sens strict, nu există deci transfer de suveranitate naţională spre eşalonul european. Dar el notează că

intruziunea directă a celor de la Bruxelles, înainte de votul suveran al reprezentărilor naţionale, riscă să creeze probleme, în plină controversă asupra austerităţii şi creşterii. “La întoarcere, deputaţii francezi vor vedea debarcând Europa într-o dezbatere bugetară pe care o consideră ca una din ultimele lor mari prerogative, se spune dinspre partea europeană. Va fi nevoie de mult tact…”

• Gandul: Parlamentul European a blocat bugetul 2014-2020 negociat la Consiliu. Eurodeputat român, pentru Gândul: Condamnăm lipsa de transparenţă a lui Van Rompuy

Parlamentul European a respins miercuri, printr-o rezoluţie votată în plen, varianta de buget multianual al UE pentru perioada 2014-2020 rezultată în urma negocierilor liderilor statelor membre la Consiliul European din februarie.

Potrivit unui comunicat al Parlamentului European, eurodeputaţii au stabilit prin aceeaşi rezoluţie şi un mandat pentru negocierile cu celelalte instituţii europene privind bugetul multianual (MFF), care în cele din urmă trebuie validat prin votul forului legislativ european.

Parlamentul nu va accepta propunerea de buget pentru 2014-2020 până ce nu se vor fi făcut toate plăţile pentru 2012 şi până nu se va obţine un acord pentru o revizuire, a declarat preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, după votul de miercuri, care a invalidat acordul şefilor de stat şi de guvern din 8 februarie. Facturile neplătite din 2012 şi 2013 nu ar trebui să polueze bugetul următor cu datorii ilegale, a subliniat PE.

“Această rezoluţie importantă deschide calea către viitoare negocieri cu Consiliul pe tema bugetului pe termen lung“, a declarat Schulz, potrivit unui comunicat al PE.

Preşedintele PE şi-a exprimat şi pe Twitter satisfacţia pentru votul din legislativ, acuzând şefii de stat şi de guvern de la Consiliul European din februarie că “s-au gândit doar la bani, în timp ce PE vrea o discuţie despre priorităţi“.

Comisia a salutat imediat votul din PE pe concluziile Consiliului European, despre care comisarul european pentru buget Janusz Lewandowski, a spus că este un “pas crucial” pentru obţinerea unui cadru financiar multianual.

Director VoteWatch: “E greu de crezut că Parlamentul poate smulge o modificare substanţială a MFF“

“Parlamentul poate să blocheze cadrul financiar multianual şi, prin rezoluţia de astăzi, transmite Consiliului că va aproba bugetul numai dacă se aduc unele modificari pe care le cere, aşa că vor urma negocieri“, a explicat pentru gândul Doru Franţescu, policy director al VoteWatch.eu, organizaţie de la Bruxelles care se ocupă cu monitorizarea Parlamentului European şi a Consiliului.

“În practică, este greu de crezut că Parlamentul poate smulge o modificare substanţială a cadrului financiar multianual din partea statelor membre, dar, într-adevăr, pare plauzibil să poată obţine unele concesii importante, precum consolidarea sistemului de resurse proprii al Uniunii, sau o mai mare flexibilitate între liniile şi exerciţiile bugetare“, a adăugat Franţescu.

Expertul român a subliniat că flexibilitatea, element care se regăseşte în toate discursurile de miercuri din mediile europene, este un aspect foarte important. În forma actuală, ceea ce nu este cheltuit integral din buget se întoarce la statele membre la finalul exerciţiului bugetar. Ceea ce Parlamentul îşi doreşte, însă, este ca banii să poată fie realocaţi către alte linii bugetare şi/sau să poată fi menţinuţi în bugetul Uniunii pentru anul următor.

De precizat că Parlamentul nu poate depune amendamente pe buget, ci este mandatat doar să îl aprobe sau să îl respingă. Legislativul european sprijinise propunerea iniţială din acest proces de obţinere a unui nou buget, şi anume cea înaintată de Comsiei. Această variantă de buget era mult mai robustă decât cea adoptată în cele din urmă la Consiliul European de luna trecută, după o serie de negocieri eşuate.

Mai mult decât cifrele bugetului (plafonul de la ultimul Consiliu European este agreat de eurodeputaţi), Parlamentul vrea să schimbe anumite condiţii şi să asigure o flexibilitate maximă a cadrului financiar multianual, se arată într-un alt comunicat al PE. De asemenea, PE cere o revizuire obligatorie şi comprehensivă a actualei variante de buget multianual.

Europarlamentarul Marinescu: Ce rejectăm?! Reject-ul e pentru efect psihologic

“Rezoluţia adoptată miercuri punctează ce vrea Parlamentul în negocierile cu Consiliul. Nu se discută despre bani, vorbim despre rectificare bugetară, despre flexibilitate“, a declarat pentru gândul Marian-Jean Marinescu, europarlamentar PDL/PPE. Eurodeputatul a subliniat că flexibilitatea şi rectificarea sunt prevăzute în concluziile Consiliului European, însă Parlamentul vrea să aibă caracter obligatoriu.

“Ne uităm la situaţia de acum, din 2013, când lipsesc 16 miliarde la plăţi“, a mai declarat Marinescu, cu referire la transferarea de fonduri neutilizate.

Un aspect care a a deranjat o parte din legislativul european a fost termenul “reject” (respingere) din rezoluţie. “E pus fără niciun fel de scop, de finalitate – doar pentru efectul psihologic. Ce rejectăm?! Noi nu avem ce să respingem, pentru că încă nu avem propunerea legislativă, o propunere oficială a Consiliului şi nu avem nici cifrele pe tot“, a mai explicat europarlamentarul român.

Corina Creţu: Nu putem accepta acest buget de austeritate

La rândul ei, Corina Creţu, europarlamentar PSD-S&D, a explicat că votul din PE arată poziţia comună a tuturor marilor puteri parlamentare – un acord transpartinic foarte rar. “Rezoluţia reflectă toate reproşurile din ultima perioadă. Nu putem accepta acest buget de austeritate, pentru că previziunile nu arată că Europa se află în faţa a şapte ani de cădere economică-ar fi un dezastru“, a declarat pentru gândul eurodeputata socialistă.

Acordul politic din februarie, a adăugat Creţu, e o reflectare a curentelor ideologice dintre şefii de stat şi de guvern participanţi la Consiliul European. De asemenea, el nu a fost obţinut de preşedintele Herman van Romuy în mod transparent, acuză Creţu: “Condamnăm lipsa de transparenţă din spatele acestui acord politic, pentru că domnul van Rompuy nu s-a consultat cu Parlamentul, cum era obligat, ci numai cu şefii de stat“, a mai declarat Corina Creţu.

Ce urmează

Rezoluţia adoptată miercuri a fost pregătită de liderii grupurilor PPE (populari), Socialişti şi Democraţi, ALDE (liberali) şi Verzi (ecologişti), fiind adoptată cu votul favorabil a 506 eurodeputaţi, 151 voturi fiind împotrivă, iar 23 s-au abţinut.

“Rezoluţia dă negociatorilor PE un mandat puternic pentru a se asigura că MFF va fi suficient de flexibil pentru a asigura ca fondurile disponibile să fie utilizate în mod optim. Parlamentul European cere de asemenea şi o revizuire a cheltuielilor în cadrul MFF la jumătatea perioadei pentru a permite noului Parlament care va fi ales în 2014 şi Comisiei Europene o oportunitate pentru a influenţa bugetele pe care le vor moşteni“, se arată în comunicatul PE.

Negocierile informale care vor fi purtate în perioada următoare cu privire la bugetul UE 2014-2020 trebuie să aducă reglementări de aplicare a proiectului de buget. Parlamentul European trebuie îşi dea acordul pentru aceste reglementări şi să existe un acord interinstituţional şi cu Consiliul şi Comisia Europeană, menţionează comunicatul.

De asemenea, PE va negocia în paralel şi pentru bugetele diverselor programe europene în parte, pentru care e co-decizie a Parlamentului şi Consiliului. “Dacă nu se va ajunge la un acord până la începutul lui 2014, vor fi aplicate cifrele bugetului din 2013, ajustat cu rata inflaţiei“, mai menţionează comunicatul PE.

României i-ar reveni o alocare de 39,7 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020, potrivit variantei de buget stabilită de liderii Consiliului European. Ţara noastră a obţinut astfel o creştere cu 18% a bugetului care îi este alocat în perioada 2014-2020, comparativ cu cel din anii 2007-2013, deşi la nivelul Uniunii Europene, pentru prima dată, bugetul multianual a suferit o reducere.

Preşedintele Traian Băsescu, care a negociat în Consiliul European cu privire la alocarea României, s-a declarat mulţumit de cifrele obţinute având în vedere contextul european dificil şi faptul că unele state mari contributoare au cerut iniţial tăieri şi mai mari decât cele convenite în final.

El a făcut apel, după încheierea negocierilor de la Bruxelles din prima parte a lunii februarie, către toţi europarlamentarii români să susţină în plenul PE varianta negociată în Consiliul European deoarece avantajează ţara noastră. Apelul său a fost reluat în urmă cu două săptămâni şi de Theodor Stolojan, liderul delegaţiei de eurodeputaţi a PDL.

Atât premierul Victor Ponta, cât şi europarlamentari ai PSD şi PNL cum ar fi Cătălin Ivan, Corina Creţu, Victor Boştinaru şi Renate Weber au criticat vehement alocarea stabilită pentru România la Consiliul European, precum şi prestaţia preşedintelui Băsescu în negocieri.

România, un parlamentar în minus în viitoarea legislatură

De asemenea, PE a votat rezoluţia care prevede că România, alături de alte 11 state membre, vor pierde un loc în viitoare legislatură, conform Tratatului de la Lisabona. În prezent, avem 33 de eurodeputaţi români la Bruxelles.

Poriectul adoptat are rolul de a acomoda europarlamentarii cu prevederile Tratatului, în contextul viitoarei aderări a Croaţiei.

Alături de România, vor mai pierde câte un eurodeputat Grecia care rămâne cu 21, Belgia (21), Portugalia (21), Cehia (21), Ungaria (21), Austria (18), Bulgaria (17), Irlanda (11), Lituania (11) şi Letonia (8), precum şi Croaţia, care are în prezent 12 euro-observatori.