MINUNEA ICOANEI NEATINSE DE FOC/ Convertirea unui tanar norvegian la ortodoxie/ MARTIRIZAREA CRESTINILOR DIN ORIENT SI AFRICA. Regimul de TEROARE instituit de Boko Haram/ Tanarul crestin din PAKISTAN INCENDIAT de musulmani A MURIT/ SILUIRILE ORIBILE practicate in STATUL ISLAMIC
- Doxologia:
Un incendiu izbucnit chiar în zorii primei zile de Paști a devastat Biserica Ortodoxă Greacă „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Knoxville, SUA, lăsând clădirea sfântului lăcaș de nerecunoscut. Cu toate acestea, în mijlocul mormanului de moloz și cenușă, credincioșii veniți pentru a participa la slujbă și a se bucura împreună de Învierea Mântuitorului au găsit două icoane care au rămas neatinse de foc.
„Aceasta Icoană [a Mântuitorului Hristos] a supraviețuit în chip minunat incendiului care a devastat Biserica Ortodoxă greacă purtând hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” în dimineața primei zile de Paști. Sticla s-a topit, dar după cum bine se poate observa, icoana nu este deloc deteriorată de foc, fiind o minune faptul că ea a fost găsită aproape intreagă. O altă icoană, îmbrăcată în argint, a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Ocrotitorul bisericii, a rămas neatinsă de foc, deși se afla în pronaos, locul în care a izbucnit incendiul. Rama a fost distrusă, dar pictura icoanei a rămas neafectată” explică unul dintre enoriașii care au fost prezenți.
Convertirea la Ortodoxie a unui tânăr norvegian la Trondheim
De Sfintele Paşti, în perioada 11-14 aprilie 2015, Preasfinţitul Părinte Episcop Macarie al Europei de Nord se află în mijlocul românilor din Norvegia.
În Lunea Luminată, 13 aprilie 2015, Părintele Episcop Macarie a săvârşit Sfânta Liturghie în parohia ortodoxă română din oraşul Trondheim, Norvegia. După Liturghie, ierarhul românilor din Europa de Nord l-a botezat pe adolescentul norvegian Ioan Karlsen, întru bucuria credincioşilor care l-au înconjurat cu iubire şi nădejde pe tânărul din Trondheim. După Botez, Mirungere şi Cuminecare, punându-i nou-luminatului la gât cruciuliţa de argint, după modelul Crucii Nordului, Preasfinţitul Macarie l-a îndemnat să fie lumină în sfeşnicul credinţei adevărate pentru a-i lumina, prin puterea modelului său, pe toţi cei care vieţuiesc în întunericul necredinţei. Totodată, ierarhul i-a oferit posibilitatea de a participa în pelerinajul pe care Centrul de pelerinaje al Episcopiei Europei de Nord îl va organiza cu tinerii români şi scandinavi ortodocşi, la începutul lunii septembrie din acest an, la mănăstirile şi bisericile din România. Adânc emoţionat, Ioan şi-a exprimat bucuria renaşterii sale prin Botez, dorind ca toţi tinerii de vârsta lui să se unească cu Hristos, aşa cum a reuşit el în Biserica Ortodoxă.
Părintele Episcop Macarie a dăruit tânărului şi inimosului preot paroh din Trondheim, P.C. Andrei Ovidiu Sofa, noua ediţie a Evangheliei, frumos copertată, pentru slujirea Sfintelor Taine şi Ierurgii.
Boko Haram – cuvintele care seamănă de mai bine de 13 ani de când a fost înființată gruparea, teroare, frică, lacrimi, groază. Orice asociere cu numele deja atât de cunoscutei grupări islamiste, creează de fiecare dată fiori reci.
Boko Haram este cunoscută la momentul actual drept una dintre cele mai feroce organizaţii teroriste din lume. Numele organizației evocă lupta contra influenței culturii occidentale: „Boko” – cuvânt în limba hausa, care înseamnă „cărți” și „haram” – adică „păcat” sau „sacrilegiu”. Boko Haram s-ar traduce astfel, aproximativ, prin „educația occidentală este interzisă”, gruparea teroristă pretinzând că educaţia de tip occidental este un păcat şi cerând islamizarea prin crimă a Africii. Gruparea a arătat în nenumărate rânduri că nu este de acord cu educarea fetelor, care ar trebui să stea să aibă grijă de casă, după Legea islamică Sharia. Actele teroriste pe care le inițiază vizează în special studenți și creștini, pe care îi amenință cu tortura sau moartea dacă nu se convertesc la islam, nu încetează să mai meargă la școală și nu poartă vălul islamic. Boko Haram a dezlănțuit în ultimii cinci ani o adevărată campanie de atacuri sângeroase cu bombă în Nigeria, vreme în care peste 7000 de persoane au murit.
Răpirea celor 276 eleve din Chibok (o localitate din statul nigerian Borno) în urmă cu un an, pe 14 aprilie 2014, dintre care 219 sunt date în continuare dispărute, a îngrozit lumea întreagă. S-a tras atunci un uriaș semnal de alarmă asupra brutalității cu care acționează această grupare extremistă. Chiar dacă atacul a fost unul extrem de mediatizat la nivel mondial, din păcate este departe de a fi singurul de acest tip comis de Boko Haram.
„Este foarte greu să estimăm câte persoane au fost răpite de Boko Haram până în prezent. Numărul femeilor și al fetelor răpite trece cel mai probabil de 2.000”, arată prestigioasa organizație în domeniul apărării drepturilor omului Amnesty International, în cel mai recent raport al său, intitulat „Misiunea noastră este să împușcăm, să măcelărim și să ucidem: Regimul de teroare al Boko Haram”. Amnesty susține că a numărat 38 de cazuri de răpiri în masă comise de această grupare islamistă, în baza mai multor mărturii, venite cu precădere din partea unor femei și fete care au reușit să evadeze din captivitatea extremiștilor.
În ceea ce privește situația tinerelor răpite din Chibok, Amnesty International citează o sursă militară de prestigiu, potrivit căreia acestea au fost împărțite în trei sau patru grupuri fiind ținute ostatice în diferite tabere ale Boko Haram. Unele s-ar afla în pădurea Sambisa din statul Borno, altele în zona Lacului Ciad, în munții Gorsi din Camerun, iar aproximativ 70 de fete ar fi în Ciad. Armata nigeriană a afirmat anterior că știa unde se aflau fetele, dar a exclus orice operațiune de eliberare întrucât ar fi fost mult prea periculoasă.
Cele 219 adolescente nu au mai fost văzute din luna mai a anului trecut, atunci când Boko Haram a făcut public un mesaj video. În filmare, aproximativ 100 dintre tinere apăreau purtând haine musulmane și recitând versete din Coran. Liderul Boko Haram, Abubakar Shekau, a precizat atunci că toate fetele s-au convertit la islam și s-au căsătorit.
Raportul Amnesty oferă noi detalii despre răpirile în masă comise de gruparea extremistă, precum și despre recrutarea forțată a băieților și bărbaților. „Dovezile prezentate în acest raport șocant, la împlinirea unui an de la răpirea celor 219 de fete din Chibok, subliniază amploarea și depravarea metodelor folosite de Boko Haram”, a declarat Salil Shetty, secretarul general al Amnesty International. Bărbați și femei, băieți și fete, creștini și musulmani au fost uciși, răpiți și agresați cu o cruzime greu de imaginat de Boko Haram în timpul unei regim de teroare care a afectat milioane de oameni.
Raportul se bazează pe 377 de interviuri, dintre care 189 dintre acestea făcute chiar cu victime și martori oculari la atacurile Boko Haram, 22 cu oficiali locali, 22 cu surse militare și 102 cu apărători ai drepturilor omului. Mărturiile vin de la femei, bărbați și copii, deopotrivă creștini și musulmani. Aproape toți cei intervievați au cerut să nu le fie desconspirată identitatea din motive de securitate. Prin urmare, toate numele folosite în raport sunt pseudonime.
Fetele aflate în captivitatea grupării și care au reușit să se elibereze povestesc, cu ultimele rămășițe de forță sufletească rămase, cum au fost torturate, violate, tratate ca niște scalve și forțate să se căsătorească cu membri ai grupării. În înregistrarea făcută publică imediat după răpirea tinerelor din Chibok, liderul grupării, anunța de altfel că fetele sunt „simple sclave” și vor fi „vândute la piață ca orice altă marfă”. Unele dintre victime sunt forțate să ia parte la atacurile comise de grupare, fiind obligate să care muniția luptătorilor în timpul luptelor. Altele sunt folosite ca „momeală” pentru a ademeni barbații creștini spre moarte.
Aisha, o tânără în vârstă de doar 19 ani, este una dintre fetele care au reușit să scape din infernul Boko Haram și care a acceptat să-și împărtășească trista poveste față de Amnesty International. În septembrie 2014 a fost răpită de la nunta unui prieten, împreună cu sora ei, mireasa și sora miresei. Toate patru au fost duse într-o tabără a Boko Haram în Gullak, în statul Adamawa, alăturându-se astfel altor peste 100 de fete răpite. O săptămână mai târziu, mireasa și sora acesteia au fost forțate să se căsătorească cu luptători ai Boko Haram. Timp de trei săptămâni după ce au ajuns în tabără au fost instruite să lupte, să folosească diferite arme și să fabrice bombe astfel încât să fie pregătite pentru atacurile ce urmau să aibă loc. După cele trei săptămâni de antrenament, au fost trimise să lupte alături de membrii Boko Haram în noi operațiuni. Aisha a fost trimisă într-un atac îndreptat chiar asupra satului său. Tortura sufletească era desăvârșită astfel prin obligația de a îndrepta armele împotriva celor dragi ei.
În cele trei luni în care a fost sechestrată, Aisha povestește că a fost violată în mod repetat, uneori de grupuri de până la șase luptători. A fost obligată, de asemenea, să asiste la uciderea a mai mult de 50 de persoane, inclusiv a surorii ei. „Unii dintre ei au refuzat să convertească, nedorind să afle cum este renunțe la Dumnezeu. Unii au refuzat să învețe cum să-i omoare pe alții. Nu a mai existat nicio șansă pentru ei. Au fost condamnați cu toții la moarte. Cei uciși erau îngropați într-o groapă comună, nici aceia suficient de adâncă, astfel încât în aer plutea mereu un miros greu de cadavre intrate în putrefacție. Era mirosul morții…”. Primim astfel încă o dată, cu toții, lecția încărcată de înțelesuri a mucenicilor care au avut puterea de respinge din tot sufletul și cu tot curajul orice neadevăr, orice erezie ce lovește în credinţă, alegând cu bucurie moartea pentru Hristos, făcânde-se părtași ai cereștii Împărăţii a lui Hristos.
Potrivit Amnesty International, Boko Haram ar trebui judecată pentru crime de război și crime împotriva umanității. Mai mult de 4.000 de persoane au fost ucise în decursul anului trecut de această grupare islamistă, și cel puțin 1.500 de persoane au fost ucise în primul trimestru al anului 2015.
ISIS periclitează viața ultimilor creștini rămași în enclava din nordul Siriei
O enclavă de creștini din Nord-Estul Siriei continuă să fie ținta atacurilor militanților ISIS. Luna trecută au fost răpiți mai mult de 150 de civili, aceștia rămânând și până în acest moment prizonieri ai grupurilor teroriste islamice. În aceste zone, unii creștini sunt hotărâți să rămână, însă alte mii au părăsit zona. Sate întregi au fost golite de creștini, sate care odată conțineau și până la 30 000 de creștini.
Străzile satului Tel Tamer sunt goale cu excepția câtorva câini vagabonzi, a unui grup de luptători creștini și a câtorva localnici precum Athur Ishak, o mamă în vârstă de 32 de ani care a ales să rămână și să locuiască în satul său fantomă. Aceasta se petrece la scurt timp după ofensiva Statului islamic din februarie asupra a 11 din cele 35 de sate creștine așezate pe malurile râului Khabur din nordul Siriei.
„Trebuie să rezistăm și să rămânem; nu trebuie să ne părăsim pământul”, spune Ishak după un atac cu mortiere petrecut la câteva sute de metri mai la vale. Tânăra mamă locuiește într-o casă mică împreună cu fiul său Ashur Francis, în vârstă de nouă ani, având pe unul dintre pereții casei o icoană cu Cina cea de Taină.
O fată creștină din Uganda a fost violată de cinci musulmani
Cinci musulmani din estul Ugandei au violat pe fiica pastorului, în vârstă de 17 ani, deoarece acesta a ignorat amenințările lor de a înceta să mai slujească.
Pe 28 martie la ora 7:30 p.m., fiica pastorului bisericii New Hope se îndrepta spre biserica din Kiryolo districtul Budaka când bărbații au atacat-o și au dus-o într-un desiș, a declarat liderul bisericii din acea zonă. Locul incidentului se afla la aproape 270 de metri de casa pastorului.
„Cei cinci musulmani m-au prins și m-au violat acolo”, a declarat fata pentru sursa Morning Star News. „Am încercat să țip, însă m-au amenințat că mă omoară. Unul dintre ei a spus, «Tatăl tău trebuie să înceteze cu aceste întâlniri de rugăciune prin care încearcă să facă pe musulmani să devină creștini și să închidă biserica – l-am mai avertizat de câteva ori»”.
Suspecții, pe care nu i-a putut recunoaște, au fugit atunci când membrii bisericii au venit pentru o priveghere de toată noaptea. Ei au transportat-o de îndată la o clinică medicală, iar mai apoi a fost transferată la spitalul general din Mbale.
Tatăl afirmă că rănile sunt atât de grave încât dorește să o trimită pentru tratament specializat la spitalul national Mulago din Kamapal. El spune că ea se află încă în stare de șoc.
„Fata încă are probleme în a comunica”, a afirmat tatăl. „Spune câteva cuvinte și apoi tace. Are nevoie de consiliere post-traumatică”.
Pastorul spune că a primat mai multe mesaje de amenințare pe telefon. „În unul din mesaje scria: «Află că nu vrem biserica ta aici. Dacă mai continui să slujești, o să regreți».
Districtul Budaka este format în aproape 65% din musulmani și a fost locul și a altor atacuri împotriva creștinilor. Musulmanii formează doar 11.5% din întreaga populație a Ugandei, care în proporție de 85% este creștină.
Pastorul a raportat incidentul poliției. Ofițerii investighează cazul, însă nu a existat nicio arestare până acum.
În același district, de curând, școlile musulmane au încetat să mai ofere scrisori de recomandare studenților care au părăsit islamul și doresc să se înscrie la o școală creștină, blocând efectiv înregistrarea lor. „Aceste școli au refuzat înscrierea studenților noștri deoarece au trecut de la islam la creștinism”, a declarat directorul Hassan Muwanguzi.
Din cei 107 de copii ai școlii, 58 sunt convertiți de la islam iar 23 sunt musulmani. Pe lângă aceștia mai sunt și 10 orfani.
„Școala noastră este ca un rai al siguranței pentru copii care sunt ostracizați pentru că a au ales credința creștină”, a declarat Muwanguzi. Școala privată este recunoscută de către guvern însă se află în căutare de fonduri pentru a putea fi acreditată ca centru unde studenții să-și poată susține examenele de admitere la liceu. El a mai spus că: „Studenții noștri se pot înscrie și prin alte școli private, însă nu avem banii ca să-i trimitem la asemenea școli”.
Nuaman Masih, tânărul creștin incendiat în Vinerea Mare de un grup de musulmani, a trecut la Domnul
Chinuit de durerile provocate de arsurile care i-au schingiuit mai bine de 55% din suprafața corpului, Nuaman Masih, tânărul pakistanez creștin, în vârstă de doar 14 ani, a trecut în această dimineață la Domnul, în spitalul Meo din Lahore. Bătut și incendiat în plină stradă doar pentru „vina” de a-L purta în suflet pe Hristos de un grup de tineri musulmani pe care nici măcar nu îi cunoștea, Nuaman și-a găsit până în ultima clipă alinare în flacăra credinței. Nu a judecat, nu a condamnat ci și-a purtat cu demnitate crucea până la final.
„Acest episod plin de cruzime vine să arate o dată în plus ura care subjugă societatea de aici. Este încă o crimă sângeroasă alăturată celorlalte petrecute până acum. Atacurile în masă din cartierul creștin din Gojra, Shantinagar, sau cuplul creștin ars într-un cuptor de cărămidă, în luna noiembrie a anului 2014, sunt doar câteva dintre exemplele recente de creștini nevinovați care au fost arși de vii în numele credinței și a iubirii pentru Dumnezeu” a declarat pentru agenția de știri Fides Părintele James Channan, directorul „Centrului pentru Pace” din Lahore, centru ce are ca misiune promovarea inițiativelor de reconciliere și a dialogului inter-religios.
„Aș spune că astăzi traversăm cea mai grea perioadă din istorie pentru viața creștinilor în Pakistan. Întâlnim la tot pasul ură, discriminare, suferință, opresiuni tot mai grele, toate animând episoade de cruntă persecuție. Întrebăm astăzi guvernul: unde este dreptatea? Unde sunt autorii multelor incidente de violență gratuită îndreptate fără milă împotriva creștinilor?” a conchis acesta.
- EVZ:
Război religios pe Mediterană! 12 creștini au fost aruncați de musulmani peste bordul unui vas
Poliția italiană a arestat 15 imigranți musulmani suspectați de a fi aruncat 12 creștini peste bordul vasului cu care încercau să ajungă în Italia.
Musulmanii, care potrivit primelor informații ar fi orginari din Coasta de Fildeș, Senegal și Mali, au fost arestați la Palermo, în Sicilia, sub acuzația de „crimă multiplă motivată de ură religioasă”. Aceștia și creștinii aruncați în apă făceau parte dintr-o garnitură de 105 imigranți îmbarcați din Libia într-un vas care ar fi trebuit să-i ducă ilegal pe teritoriul Italiei. Martorii oculari au declarat autorităților că imigranții creștini aruncați peste bord ar fi fost din Ghana și Nigeria. Victimele sunt în continuare căutate de echipaje de salvare, dar șansele de a fi găsite în viață sunt foarte mici.
Potrivit BBC, aproape 10.000 de imigranți africani au fost salvați numai în ultimele zile, alte sute de persoane pierzându-și viețile în încercarea disperată de a traversa Marea Mediterană la bordul unor ambarcațiuni supraaglomerate. Italia a solicitat ajutorul Uniunii Europene pentru a putea face față valului uriaș de imigranți.
„TÂRAU fetele de păr afară, le VIOLAU, apoi le dădeau la SCHIMB!”
Răpiri, temniță, violuri, căsătorii și convertiri cu forța: fetițele și tinerele yazidi depun mărturie despre atrocitățile comise de ISIS.
„Pradă de război”. Așa vorbesc jihadiștilor ISIS despre membrii comunității yazidi (minoritate din nordul Irakului) capturați în Kurdistan de la începutul conflictului în august 2014. ONG-ul Human Rights Watch a publicat miercuri 15 aprilie mărturiile a zeci de fetițe și tinere care au reușit să scape după ce au trecut prin mâinile teroriștilor.
În octombrie 2014, ISIS a recunoscut în publicația sa „Dabiq” că fetele erau oferite luptătorilor drept „cadouri” sau ca „sclave”.
Un sistem de violuri organizat
Organizația pentru drepturile omului a efectuat o misiune de cercetare în localitatea Dohuk, în ianuarie și februarie 2015 și s-a documentat în legătură cu sistemul organizat de violuri și agresiuni sexuale, sclavie și căsătorii forțate impus de ISIS. Pentru a pune cap la cap mărturiile femeilor și fetelor yazidi, Human Rights Watch a chestionat și angajați din sistemul de sănătate, membri ai ONG-urilor și responsabili locali și a studiat declarațiile făcute de membrii ISIS în legătură cu acest subiect.
Potrivit HRW, mulți martori au declarat că după răpirea lor, luptătorii le separă pe tinere și pe adolescente de familiile lor și de ceilalți prizonieri și le deplasează dintr-un loc în altul, în Siria și Irak. Bărbații, în schimb, sunt uciși cu miile.
„Uneori eram vândută, alteori eram oferită cadou”
Tinerele și fetițele care au depus mărturie pentru HRW au vorbit despre violuri în serie, violențe sexuale și alte chinuri pe care le-au suferit în timpul detenției.
Este și cazul Jalilei (numele au fost schimbate din rațiuni de securitate), în vârstă de 12 ani, care afirmă că în timpul captivității, șapte jihadiști au „posedat-o” și că patru dintre ei au violat-o în mai multe reprize:
„Uneori eram vândută. Alteori eram oferită cadou. Ultimul bărbat era cel mai violent: mă lega de mâini și de picioare.”
O altă fată de 12 ani, Wafa, povestește cum un terorist a violat-o în mai multe reprize:
„Dormea în același loc cu mine și mi-a spus să nu-mi fei frică pentru că sunt ca fiica lui. Într-o zi, m-am trezit și picoarele mi-erau pline de sânge.”
„De acum, o să ne luați de bărbați”
Dilara, de 20 de ani, a mărturisit că luptătorii ISIS au dus-o la o casă de căsătorii în Siria, unde a văzut alte 60 de femei yazidi captive. Războinicii le-au zis:
„Uitați de familiile voastre, de-acum o să ne luați de bărbați și o să ne faceți copii. Allah o să vă convertească la islam și o să vă rugați.”
Ca prin minune, a reușit să scape de ororile jihadiștilor, pe care le-au trăit atâtea tinere și fetițe, dar își amintește că, de la 9.30 dimineața „bărbații veneau să cumpere fete ca să le violeze”:
„I-am văzut cu ochii mei pe membrii ISIS trăgând fetele de păr, bătându-le, și lovindu-le în cap pe cele care încercau să opună rezistență. Erau ca niște animale.”
Dilara își continuă înspăimântătoarea relatare:
„După ce le târau pe fete afară, pe violau, apoi le dădeau la schimb pentru alte fete. Vârsta acestora era între 8 și 30 de ani… La sfârșit, nu mai rămăseseră decât 20 de fete.”
Mărturiile se succed, cuvintele și relatările seamănă între ele. Cum este cea a Nadiei, de 23 de ani, răpită din satul ei, de lângă Sinjar. A încercat să-i convingă pe răpitori că este căsătorită, pentru a evita să fie violată:
„Celelalte fete care erau cu mine au spus că era interzis să te căsătorești cu o femeie măritată. Dar un bărbat a răspuns: ‘Nu și pentru femeile yazidi’.”
„Un traumatism persistent”
Pentru cele care au reușit să scape din captivitate coșmarul nu s-a terminat. În raportul său, HRW vorbește despre numeroase tentative de sinucidere, multe femei preferând moartea decât să trăiască cu rușinea și să fie excluse din societate.
Altele sunt însărcinate cu copii pe care nu i-au dorit sau avortează în condiții igienice deplorabile. Iar traumatismele psihologice sunt numeroase. Liesl Gerntholtz, directoarea diviziei Femei a HRW face apel la solidaritatea internațională:
„Supraviețuitoarele se confruntă cu dificultăți uriașe și cun un traumatism persistent, după experiența pe care au trăit-o. Au nevoie de ajutir urgent și de sprijin pentru a-și regăsi sănătatea și a continua să trăiască.”
- INCENDIAT DE INVIERE PENTRU CA A MARTURISIT CA E CRESTIN. Cum traiesc Pastele crestinii din Pakistan/ Spaima nu a trecut in KENYA
- Nesfarsita SAPTAMANA A PATIMIRILOR pentru crestinii din Orientul Mijlociu si Africa. NOI INFORMATII DESPRE AMPLOAREA MASACRULUI ANTICRESTIN DIN KENYA
- “De Charlie ati auzit toti. Dar de Boko Haram din Nigeria ati auzit?” MASACRUL A DOUA MII DE NIGERIENI – doar o stire…
- Marturia monahiei Hatune despre ATROCITATILE ANTICRESTINE ale musulmanilor din Orientul Apropiat
Articolul despre lupta maicii Hatune este cutremurator (putin spus).
Unde este Biserica Ortodoxa Romana aici? Ce face pentru a o ajuta? Sunt atatea manastiri ortodoxe care ar putea adaposti pe refugiati.
Sunt atatia crestini (ortodocsi sau nu) in Romania, care ar putea ajuta, intr-un fel sau altul.
Totul paleste in fata acestor grozavii. Ce fac acei capi ai bisericii, mai mari sau mai mici pentru a sprijini pe crestinii decimati intr-un mod atat de groaznic?
@Madeleine: Dar tu ce faci pentru a ajuta pe respectivii creștini? Este atât de ușor să arătăm cu degetul către mai marii Bisericii în loc să luăm noi o inițiativă și să facem ceva… Oare toți acești mari oameni care, de exemplu, au ajutat foarte mulți copii ai străzii, au așteptat ca mai marii Bisericii să facă ceva sau ei singuri au luat inițiativa?
Anul asta (sau anul trecut, nu mai stiu exact), Biserica ortodoxa romana a trimis, din banii stransi din donatii si fonduri proprii, Bisericii din Siria atat de incercata de atacurile teroriste islamice cu jumatate de milion de euro. E bine sa ne informam inainte de a judeca (Biserica si nu numai). In general e bine sa evitam a judeca pe altul/altii, ci numai pe noi insine.
http://www.doxologia.ro/actualitate/religia-lume/pentru-prima-data-ultimii-85-de-ani-coranul-rasunat-catedrala-sfanta-sofia
http://www.doxologia.ro/actualitate/religia-lume/rusia-initiaza-misiunea-pentru-protejarea-crestinilor-din-orientul-mijlociu