MOLDOVA CA UN CAMP DE LUPTA. Majoritate fragila a partidelor pro-europene. CELE MAI MULTE VOTURI – UN PARTID ANTIROMÂNESC SI PRO-RUS/ Se pregateste marea “reevaluare” a premierului Ungariei? KLAUS IOHANNIS: “Sunt sigur ca pot construi o relatie buna cu Viktor Orban”

• Gandul: REZULTATE ALEGERI MOLDOVA, după centralizarea a 89% din procesele verbale: Partidul Socialiştilor – 21,34%, PLDM – 19,46%, Partidul Comunist – 17,95%. Partidele proeuropene AU suficiente mandate pentru a guverna

REZULTATE ALEGERI MOLDOVA: După centralizarea a aproape 90% din procesele verbale, cele trei partide proeuropene de la Chişinău, PLDM, PDM şi PL, au numărul de mandate necesare pentru a asigura guvernarea: 55 de mandate (minimul este de 51). Astfel, deşi Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM), cu orientare naţionalistă şi antiromânească, este, pe prima poziţie la alegerile legislative, cu peste 21% din voturi, ei ar putea să nu ajungă la guvernare. Totuşi, numărul mare de voturi pe care le-a primit partidul lui Igor Dodon poate fi interpretat drept un vot negativ la adresa guvernării proeuropene. În al doilea rând, este o consecinţă a excluderii, în ultimul moment, a partidului Patria (comunist), condus de omul de afaceri Renato Usatîi, al cărui electorat a migrat către PSRM. La centralizarea a 89,10% din procese verbale, PSRM avea 21,34%, PLDM – 19,46%, PCRM – 17,95%, PDM – 15,77%, PL – 9,36%. Pe tot parcursul nopţii, PSRM şi PCRM au scăzut câte puţin, în vreme ce PLDM şi PL au crescut uşor. PD a rămas constant. Cu toate că varianta unei guvernări proeuropene este foarte probabilă, nu este exclus nici un guvern de uniune naţională. Dincolo de aceste scenarii, important pentru R. Moldova este ca guvernul să se formeze repede. În caz contrar, se va crea instabilitate politică şi socială, într-un context deja tensionat. Urmăriţi mai jos un LIVE TEXT Gândul:

REZULTATE ALEGERI MOLDOVA: Igor Dodon, liderul Partidului Socialiştilor din Republica Moldova, a reprezentat surpriza alegerilor de peste Prut, reuşind, la aproape 90% din secţiile de vot procesate, să fie pe prima poziţie, cu peste 21% din voturi, în vreme ce PLDM, care, la primele rezultate, era pe poziţia a treia, după comunişti, a câştigat teren pe parcursul nopţii, fiind, luni, la prânz, pe locul al doilea, cu peste 19% din voturi. PLDM sunt urmaţi de Partidul Comunist, cu aproape 18% din voturi şi de PDM, cu aproape 16%, urmaţi de PL, cu peste 9%. În baza acestor procente, cele trei partide proeuropene au, luând în calcul şi redistribuirile, 55 de mandate, cu patru mai multe decât minimul necesar pentru formarea unei coaliţii.

Peste 3 milioane de cetăţeni moldoveni au fost aşteptaţi, duminică, la vot, în cadrul alegerilor legislative. Au venit, însă, puţin peste jumătate – o dezamăgire pentru cei care se aşteptau la o mobilizare din partea tinerilor dornici de integrare europeană, pe modelul celei de la prezidenţialele din România. Dezamăgiţi de guvernarea proeuropeană, moldovenii din ţară şi din străinătate nu s-au înghesuit la secţiile de votare. Prezenţa la nivel naţional, la ora 21:00, a fost de 55,86%. Pe ultima sută de metri, Mihai Ghimpu, liderul Partidului Liberal a postat pe Facebook un mesaj video cu el înfăşurat în steagul UE, cerându-le tinerilor să „cucerească” libertatea, nu să o „cerşească”. După închiderea urnelor, Ghimpu s-a declarat dezamăgit de participarea la vot. „O economie dezvoltată, securitate, pace, linişte cetăţeanul poate avea doar sub umbrela NATO. Sper că aţi menţinut votul pentru acest viitor. Noi suntem aşezaţi de Dumnezeu în Europa”, a spus Ghimpu.

Urnele s-au deschis la ora 7:00 şi s-au închis la ora 21:00 în Moldova, România şi Ucraina, continuând în celelalte ţări în care mai sunt secţii. Oficialii moldoveni, inclusiv ambasadorul din România, Iurie Reniţă, s-au arătat dornici de a prelungi, dacă e nevoie, programul de vot. Nu a fost, însă, nevoie decât în Moscova. În secţia de votare din Ambasadă, buletinele de vot au fost epuizate şi, în ciuda oamenilor care scandau cu sutele că vor să voteze, nu a fost prelungit programul de vot, nemaiavând pe ce să voteze. A fost prelungit, totuşi, în secţia de votare din Ramenskoe, o suburbie a capitalei ruse.

Prezenţa a fost de 55,86% (1.565.591 de alegători), mai mică decât se spera, mai ales că, la o primă vedere, s-a remarcat o mobilizare mai bună în raioane care îi susţin pe comunişti.

Dincolo de un scenariu în care forţele proeuropene (PLDM, PDM, PL) nu ar aduna minimul de mandate – 51 împreună – pentru a forma o coaliţie de guvernare şi ar avea nevoie de cooptarea comuniştilor, cel mai periculos scenariu ar putea fi cel în care partidele nu vor reuşi să formeze repede un Guvern. O astfel de întârziere, dublată de tensiuni deja existente în ţară, ar putea crea instabilitate politică şi socială. […]

Preşedintele IPP din Republica Moldova: “Războiul Rece s-a întors, iar Moldova este câmpul principal de luptă”

Într-un interviu acordat recent, Oazo Nantoi, preşedintele Institutului de Politici Publice din Republica Moldova, a afirmat că „Războiul Rece s-a întors, iar Moldova este câmpul principal de luptă”. El a explicat că de vină pentru această situaţia sunt evenimentele din ultima perioadă din Ucraina.

În pragul alegerilor parlamentare de peste Prut, Oazo Nantoi, preşedintele Institutului de Politici Publice din Republica Moldova, a afirmat că „Războiul Rece s-a întors, iar Moldova este câmpul principal de luptă”. Acesta a explicat că „situaţia din Ucraina a dat naştere unei situaţii periculoase pentru ţară (Republica Moldova, n. red)” şi că sunt aşteptate să apară „instabilitatea”, dar şi diverse „provocări”, relatează Wall Street Journal.

Diplomaţii moldoveni se tem că un rezultat în favoarea partidelor pro-ruse din Chişinău ar putea declanşa proteste similare celor din Kiev, de anul trecut.

Pe de altă parte, o victorie a partidelor pro-occidentale în alegerile parmentare din Republica Moldova ar putea ajuta ţara să îşi stabilească şi mai clar orientarea către Vest, mai scrie sursa citată.

În acelaşi timp, preşedintele Curţii Constituţionale (CC) a Republicii Moldova, Alexandru Tănase, susţine că există „implicări masive şi nedorite” în alegeri din partea Rusiei, care „asistă mediatic, financiar şi nu doar” acele formaţiuni politice care promit o apropiere de ea, relatează Mediafax.

„În Republica Moldova, alegerile nu sunt politice, nu e un banal exerciţiu de formare a puterii de stat. În realitate, mâine (duminică – n.r.), ca şi de fiecare dată, moldovenii vor avea de făcut o alegere geopolitică. Aşa este construit sistemul în Moldova, că se votează pentru Europa sau pentru defuncta Uniune Sovietică, şi mâine se va da exact aceeaşi bătălie. Cetăţenii moldoveni vor fi puşi în situaţia să opteze pentru un viitor european sau pentru o nostalgie după anumite timpuri care au apus, slavă Domnului, şi sper eu nu vor mai reveni”, a spus Tănase.

Întrebat dacă vor fi alegeri corecte în Republica Moldova, el a spus că speră că scrutinul „se va desfăşura normal”, însă a adăugat că există „implicări masive şi nedorite” din partea Rusiei, care “asistă mediatic, financiar şi nu doar acele formaţiuni politice care promit o apropiere de Federaţia Rusă”.

„În partea care ţine de corectitudinea scrutinului este un scrutin complicat, unde asistăm la implicări masive şi nedorite din partea vecinilor noştri estici, în mod special, este vorba de Federaţia Rusă, care asistă mediatic, financiar şi nu doar acele formaţiuni politice care promit o apropiere de Federaţia Rusă. Sperăm foarte mult că scrutinul se va desfăşura normal, sperăm că cetăţenii Republicii Moldova care sunt în afara ţării vor avea posibilitatea să voteze şi scrutinul să decurgă onest, sincer şi cu respectarea tuturor normelor legale”, a adăugat Alexandru Tănase. […]

• Agerpres: Klaus Iohannis se declară încrezător că va avea o relație bună cu Viktor Orban (interviu Welt am Sonntag)

Klaus Iohannis este încrezător că va reuși să construiască o relație bună cu premierul ungar Viktor Orban, transmite agenția ungară MTI, citând un interviu acordat de președintele ales al României cotidianului german Welt am Sonntag.

Conform sursei citate, Iohannis a afirmat că România trebuie să joace un rol sporit în regiune, nu să rămână doar un simplu membru al comunității occidentale. ‘România își poate asuma un important rol stabilizator’, a subliniat el în interviul publicat duminică.

Întrebat dacă împărtășește opiniile adversarilor premierului ungar Viktor Orban, președintele ales al României a răspuns că nu s-a considerat niciodată a fi ‘împotriva a ceva’, iar eventuale așteptări de acest fel nu vor avea vreo influență asupra relațiilor româno-ungare.

‘Sunt sigur că pot construi o relație bună cu Viktor Orban’, a menționat Iohannis, argumentând că în relațiile dintre cele două țări membre ale Uniunii Europene există mai multe puncte de apropiere decât de divergență.

• DCNEWS:

Orban o alege pe Merkel: Ungaria, trei acțiuni surpriză față de Rusia

 ”Sultanul” Erdogan, ieșire virulentă, în timpul vizitei Papei Francisc