POLONIA – PUSA LA COLT DE COMISIA EUROPEANA DUPA PRECEDENTUL ROMÂNESC. Intre timp, Varsovia taxeaza BANCILE (Video)

• Digi24:

Polonia începe războiul cu băncile

În Polonia a început „orbanizarea” economiei. Parlamentul de la Varşovia a aprobat legea care prevede o taxă anuală de 0,4% pe activele băncilor şi asigurătorilor.

Se estimează că din sectorul financiar se va scoate mai bine de un miliard de dolari anual, bani care ar urma să meargă spre creşterea alocaţiilor pentru copii. Prinde formă practic agenda partidului Lege şi Justiţie care a câştigat anul trecut alegerile tocmai fiindcă a promis să taxeze mai puternic sectorul financiar pentru a finanţa cu acei bani sistemul de ajutoare sociale.

N-a fost o idee care să sune bine în urechile investitorilor. Băncile listate pe bursa de la Varşovia şi-au pierdut un sfert din valoarea de piaţă anul trecut, ceea ce marchează practic cea mai mare scădere de după 2008.

Dincolo de lumea indicilor bursieri însă, bancherii spun că dacă această taxă le lasă mai puţini bani pe mână, nu prea au cum să dea mai departe mai mulţi bani sub formă de credite.

Polonia, în situația României din 2012. Cum se apără guvernul de la Varșovia în fața acuzațiilor că nu respectă statul de drept

La după trei ani și jumătate de când România era criticată aspru de europeni și de americani pentru abateri de la statul de drept, odată cu schimbarea puterii, Polonia devine prima țară care este vizată în mod oficial de o procedură UE pe această temă. Procedura a fost creată ulterior crizei de la București.

UE va lansa o investigație preliminară în legătură cu modificările pe care noul guvern conservator din Polonia le-a adus legii care reglementează funcționarea Curții Constituționale, a anunțat, miercuri, vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.

Este o primă etapă – din trei – a unei proceduri de salvgardare care vizează împiedicarea oricăror amenințări sistematice la adresa statului de drept într-un stat membru al Uniunii, un mecanism european creat în 2014, dar la care nu s-a recurs niciodată.

Decizia a fost luată în urma unei dezbateri între comisarii europeni, care a avut loc miercuri dimineață.

Premierul polonez Beata Szydlo a cerut, miercuri, opoziției să facă front unit cu puterea în fața „calomniilor” pe care țara sa le primește în străinătate.

Vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, trimisese, la sfârșitul anului, o scrisoare Varșoviei, prin care cerea explicații cu privire la două legi controversate. Prima, adoptată în Ajunul Crăciunului, a modificat regula votului cu majoritate calificată cu care se luau deciziile Tribunalului Constituțional – unde noua putere tocmai numise cinci noi judecători – ceea ce a declanșat o controversă cu președintele acestei instanțe.

O a doua lege, votată în grabă la 30 decembrie, avea ca efect încetarea imediată a mandatelor conducerii și membrilor din consiliile de monitorizare a televiziunii și radioului public și încredința Ministerului Finanțelor mandatul de a numi noi membri în aceste instituții. Cu privire la această lege, Frans Timmermans a reamintit miercuri „îngrijorările” Comisiei, dar nu a mers mai departe.

Comisia dorește să realizeze o primă evaluare a situației, care, potrivit procedurii adoptate în martie 2014, este urmată imediat, tot în cadrul primei etape, de concluziile executivului european: există sau nu o „amenințare sistemică la adresa statului de drept”? Dacă răspunsul este pozitiv, Comisia declanșează atunci un dialog care ține loc de „avertisment”, respectivul stat membru având posibilitatea să răspundă.

„Obiectivul procedurii pe care o lansăm este să clarificăm faptele în mod obiectiv, să evaluăm situația în profunzime și să începem un dialog cu autoritățile poloneze fără avem idei preconcepute despre posibilele etape ulterioare”, a spus Frans Timmermans. „Vrem să ajutăm la găsirea unor soluții, dacă va fi necesar”, a adăugat vicepreședintele Comisiei Europene.

Strategia guvernului de la Varșovia

„Polonia este acuzată pe nedrept de lucruri care nu se întâmplă în țara noastră(…): că încalcă principiile statului de drept. Nu este adevărat. Democrația merge bine în Polonia”, a declarat, miercuri, premierul conservator Beata Szydlo în fața Parlamentului.

Premierul va prezenta poziția Varșoviei la o dezbatere în Parlamentul European, care va avea loc la 19 ianuarie, la Strasbourg.

Beata Szydlo a mulțumit de mai multe ori, în timpul intervenției din parlamentul național, liderilor tuturor grupurilor parlamentare, cu care se întâlnise marți, că au acceptat să discute „problemele interne acasă, în Polonia”, afirmând că de fiecare dată când aceste probleme au fost „exportate”, s-a terminat rău.

„Astăzi, trebuie să lăsăm deoparte divergențele, să formăm un singur front și să discutăm cum să facem ca situația internațională să fie stabilă. Mulțumesc tuturor liderilor grupurilor parlamentare că au vrut să vorbească pe o singură voce în chestiunile fundamentale”, a spus șefa executivului polonez.

Fără a contesta necesitatea de a apăra imaginea țării în străinătate, în fața unor declarații precum cele ale lui Martin Schulz, președintele socialist al Parlamentului European, care a vorbit despre posibila „putinizare” a Poloniei, deputații opoziției care au luat cuvântul au avut replici dure la discursul Beatei Szydlo.

„Nu Polonia este cea calomniată, nici cetățenii ei. Sunt partenerii noștri, care sunt îngrijorați de acțiunile dumneavoastră. Dumneavoastră vă revine responsabilitatea”, a declarat un deputat al Platformei Civice, în numele principalului partid al opoziției de centru.

La Strasbourg, „nu voi asculta umil” criticile care i se aduc Poloniei, „nu voi conduce în genunchi politica noastră externă”, a replicat premierul conservator Beata Szydlo. „Vremurile acelea au apus”, a adăugat ea.

• ActiveNews: Cum se vede Polonia prin ochii Monikăi, o tânără poloneză din România: Polonezii au simțit nevoia ca la putere să fie cineva care să aibă grijă de interesele lor, mai mult decât de interesele Europei

Când vine vorba despre țările din Răsărit, despre Europa noastră, mai mereu avem în față ca exemplu și reper, Polonia. Prima amintire despre această țară o am din școala generală, atunci când o profesoară de istorie ne-a explicat despre “nebunia” polonezilor, care s-au decis să lupte atât împotriva naziștilor germani, cât și a comuniștilor sovietici, atunci când aceste două imperii le-au invadat simultan țara. “Nebunia” polonezilor era atât de mare, zicea doamna, incât polonezii au luptat chiar și cu cavaleria împotriva asaltului inamic. Chestia asta mi-a rămas în cap, mai ales prin contrast cu cedarea jenantă pe care a făcut-o România, în 1940, când s-a retras fără un foc de armă din Basarabia și din fața bicicletelor maghiare din Ardeal.

Acea primă impresie a fost atât de puternică, încât chiar și când am aflat ca polonezii s-au băgat în viața țărilor române, i-am privit cu o oarece bunăvoință. În orice caz, cu mai multă simpatie decât i-am tratat pe toți ceilalți care au căutat “pământ și apă” pe la noi.

Acum, Polonia apare iarăși pe primele pagini ale presei din România și de aiurea. Unii îi critică pentru că au votat “contra curentului” și au adus la putere o formațiune tradiționalistă, conservatoare. O altă “nebunie” poloneză.

Nici nu se putea un moment mai potrivit pentru o discuție cu și despre urmașii lui Sobieski. Ușor de zis, greu de făcut: nu știu limba și în afară de două contacte mai vechi din presă, nu știam niciun polonez. Mare mi-a fost bucuria când am aflat că în București este o tânără doamnă care m-ar putea ajuta. În românește. Este specializată în consiliere de carieră și antreprenoriat, și de când e în țară a lucrat pentru două multinaționale. Aceasta este povestea Monikăi, căci Polonia, ca și România, e la feminin.

[…]

Chiar și acum, ai observat că unii politicieni de la Bruxelles acuză că nu ar mai fi democrație și libertate în Polonia. Oamenii resimt treaba asta sau cred că sunt doar discursuri politicianiste? S-a schimbat ceva în realitate?

În politică sunt foarte multe manipulări. Din păcate, foarte mulți cad în plasa acestor manipulări. Vuiește media precum Euronews, CNN, etc despre așa numitele proteste din stradă…dar în realitate este o mână de oameni! Ei pot fi chiar și plătiți să scandeze împotriva Guvernului, așa cum a fost și-n alte țări…

Ca-n Ungaria? Și acolo l-au contestat pe Orban…

Nu stiu, în Ungaria politica e mai spre extrema dreaptă. Se vorbește despre discriminări etnice…Nu se compară! În Polonia, naționalismul este creștin. În fiecare țară se găsesc oameni xenofobi, rasiști. Oameni care au probleme cu ei și urăsc pe alții. În Polonia este o mână de oameni care face multă gălăgie și apoi apar știri în presa din Occident, cum că “naționaliștii au fost în număr mare și au făcut și au dres”…Dar n-au legătură cu naționaliștii creștini. Sunt foarte multe manipulări. Cert este ca oamenii nu sunt fericiți de ceea ce se întâmplă cu refugiații. S-au speriat pentru că numărul lor a depășit…

Limitele firești…

Da, da. Limitele normale. Este ceva mult peste așteptări. După atentatele teroriste din ultimul timp, oamenii au dreptul să se teamă de valul de refugiați. Acum văd că se scot anumite lucruri din context și se manipulează. Partidul care este acum la putere, PiS (Partidul Lege și Justiție -n.n), nu are de-a face cu extremismul. Faptul că ei apără tradițiile și moralitatea creștină nu înseamnă că sunt extremiști. Politicienii europeni îi critică pentru că interesele lor nu se pupă cu cele ale Poloniei. Ei vor globalizare…

Să conducă mai multe țări fără a fi aleși..

Exact. Totul să fie centralizat, puterea guvernelor naționale să fie cât mai slăbită. Guvernul anterior, al Platformei Civice (PO) a fost mereu pro-european, deschis spre UE. Acum unul din liderii acelui partid, Donald Tusk (fostul prim ministru), are o funcție foarte importantă în UE. Ceea ce înseamnă ceva: nu a ajuns întâmplător acolo. PO se obișnuise cu privilegiul de a conduce țara și acum le este greu să renunțe.

Polonia este o țară mai aproape de Vestul Europei, geografic, decât România. Cred că orice polonez se simte și european. De ce oamenii au fost nemulțumiți de fosta putere, pro-europeană și liberală?

Polonezii in general nu sunt înclinați spre compromis și în UE s-au făcut multe compromisuri în defavoarea poporului polonez. Oamenii au simțit nevoia ca la putere să fie cineva care să aibă grijă de interesele țării mai mult decât de interesele Europei. Au dorit ca pe primul loc să fie Polonia și apoi Europa. Sigur că și Europa este importantă, trebuie sa colaborăm, nu putem fi o Coree de Nord, să ne izolăm. Dar interesele țării trebuie să fie pe primul loc, bineînțeles cu respectarea legilor internaționale. Ceea ce are loc acum. Eu nu văd nicio încălcare a legislației internaționale în Polonia.

Polonezii vor ca Polonia sa fie pe primul loc. De ce crezi că politicienilor români le este teamă să afirme România pe primul loc, restul pe urmă?

Of…e destul de complicat. În primul rând, în România nu s-a făcut lustrația. Cei care au fost la putere, din 1990 încoace, sunt legați mai mult sau mai puțin de vechea Securitate. Acum avem guvernul tehnocraților, care sunt oameni cu legături strânse cu Bruxelles-ul, iar aceasta nu face decât să adâncească starea de care vorbeai. Acum, guvernul României este maxim european, ca să zic așa. Sunt oameni de-acolo, specialiști în domeniile lor, care au lucrat pentru UE.

Polonezii ar accepta un astfel de guvern?

Cred că ar fi mare nemulțumire în popor. Așa cred eu. Polonezii sunt mai eurosceptici. De ce sunt românii așa pro-europeni? Cred că a fost o manipulare pregătită de decenii. Întâi comunismul a adus scădere drastica a nivelului de trai si o teamă de a vorbi. Oamenii au învățat că trebuie să-și păstreze pentru ei opiniile politice. Elita României a fost exterminată și, in cel mai bun caz, alungată. Și în Polonia a fost teroare politică, dar nu se compară cu ce a fost aici.

Încet-încet, am văzut că oamenii încep să ridice vocea. Copiii celor care au fost adulți tineri la revoluție, oamenii între 20 și 40 de ani, au altă perspectivă, pentru că nu au fost terorizați ca părinții lor.

În România, revoluția a fost furată. Ion Iliescu și FSN-ul condus de el nu au dorit niciodată binele poporului. Pentru că nu a existat o lustrație, cei mai mari vinovați, trădătorii de țară, nu au fost pedepsiți. Este vorba nu numai de comunism și revolutie, dar si despre mineriade.

Deci, oamenii au simțit că nu există alternativă…asta zici…?

S-a umplut paharul amărăciunii si oamenii au înțeles, ca daca ei nu fac ceva, nu face nimeni. Poporul poate face mai mult decât crede…Mișcările de stradă, de exemplu. Cei care dețin puterea s-au folosit în noiembrie 2015 de trezirea conștiintei civice a românilor și prin intermediul unor ONG-uri și lobby-uri au aruncat cu pietre în Biserica Ortodoxa și au răsturnat guvernul. Mafia locală a fost înlocuită cu cea europeană. Până la urmă, la putere sunt oameni care in niciun caz nu pun pe primul loc binele țării! Nu poate fi schimbare profundă până nu se va face lustrația. Măcar parțial. Nu e suficient să fie pedepsiți doar cei care au furat banii statului. Trebuie să fie pedepsit în primul rând Ion Iliescu, care acum trăiește liniștit și a făcut un mare, mare rău…

Dar în Polonia cum s-au petrecut lucrurile? Cum a fost lustrația?

Oamenii care au avut legătura cu partidul comunist nu au mai avut puterea reală. Foștii comuniști nu au mai avut funcții cheie în țară. De exemplu, Jaruzelski, cel care a impus legea marțială în țară, a fost judecat. Persoanele care au făcut rău în comunism, au fost judecate și Iliescu mi se pare mult mai rău ca Jaruzelski. Se vorbea de deschiderea unui dosar împotriva lui, dar apoi s-a pus perdeaua de fum de la Colectiv și nu s-a mai auzit nimic. Aștept să văd ce urmează…

Nu cred că o să apucăm vreo condamnare a lui Ion Iliescu. În altă ordine de idei, ai auzit de campania asta de strângere de semnături pentru protejarea familiei?

Da.

Ai auzit și reacția unei părți a presei și unele persoane care vorbesc foarte mult, condamnă implicarea Bisericii Ortodoxe în viața statului. În Polonia cum se petrec lucrurile? Ce face Biserica Catolică?

Da, Biserica se implică în viața publica, deși este criticată, ca peste tot. Biserica trăiește într-o stare continuă de persecuție, de crucificare. Așa a fost mereu și așa va fi până în ultima zi. Acolo se vorbește în biserici despre probleme morale. Ce ține de morală nu ține doar de politicieni, ci și de Biserică. Pentru că baza acestor principii este creștină când vorbim de țări precum Polonia și România. Atunci Biserica nu se implică în politică, se implică în apărarea moralității creștine.

În Polonia se face religie în școli?

Da, se face. Guvernul anterior, liberal, a avut un proiect de a scoate religia din școli, dar foarte mulți oameni au protestat și s-a renunțat la el.

E obligatorie sau facultativă?

Nu, nu e obligatorie. Dacă părinții nu vor religie pentru copil, atunci trebuie să depună o cerere.

Păi așa era la noi înainte de a fi declarat că e neconstituțional…!

Așa-i. Dacă e prima oră, atunci copilul poate veni mai târziu, dacă este ultima din orar, poate sa plece mai devreme. Dacă este la mijloc, atunci există o sală unde se duce pentru a face diferite activități cu un profesor. Nu stă degeaba, face temele, se joacă. […]